...alta-i, alta: au venit in casa,
apoi au fost din nou flori...
 |
| PENTRU VOI ! |
10 iunie 2015
C a p s u n i a d a
Una-i, una: au fost flori,
...alta-i, alta: au venit in casa,
au fost jucarii,
apoi au fost din nou flori...
...alta-i, alta: au venit in casa,
apoi au fost din nou flori...
29 aprilie 2015
Miercurea fara cuvinte: papadii bucuroase si papadii explodate
Explodeaza si se spulbera imediat ce sufla cineva.
(Uneori suntem precum papadiile).
22 aprilie 2015
Zbor intrerupt - poveste adevarata
miercurea fara cuvinte va fi cu mai multe... cuvinte.
Porumbeii calatori sunt niste fiinte deosebite, cu un simt al orientarii miraculos. Au o misiune si o indeplinesc zburand pana la epuizare, sute sau chiar mii de km. Din pacate multora li se intrerupe zborul...
Zilele trecute, un porumbel voiajor a cazut undeva si a fost gasit de o baba rea care l-a inchis intr-un loc intunecos si mizerabil.
Ce s-a intamplat cu bietul porumbel, de ce a cazut, numai el stie!
Au fost niste zile cu vanturi aprige, poate a fost impins undeva si s-a lovit, ori l-a prins vreun soim in gheare si apoi l-a scapat? Cert e ca a ajuns in ghearele hapsanei care s-a laudat ca a prins un porumbel.
Atat i-a trebuit ca m-am tinut de capul ei si cu chiu cu vai m-a dus la el.
L-am gasit legat de-o aripa!
L-am aruncat in sus dar bietul de el a zburat doar pana pe gard. Mi-am dat seama ca nu poate zbura mult si e in continuare in pericol. A stat sa-l iau, l-am dus sa-l ingrijesc si sa-l feresc de pisici pana se se poate inalta. I-am pus numele Bicu, (de la porumbicu), poate e porumbita, atunci... Bica, de la porumbica.
Bicu are acum un loc numai al lui, aer, lumina, hrana si apa proaspata tot timpul. Il dezmierd de la distanta caci nu vreau sa-l obisnuiesc cu oamenii ca sa nu aiba necazuri in viitor.
A inceput sa manance bine si sper din tot sufletul ca se va intrema si va putea sa-si ia zborul unde stie el ca are treaba, caci el e un porumbel voiajor cu inel la picior.
Ma gandesc ca va fi grea despartirea dar voi fi fericita sa-l vad sanatos si liber...
porumbel voiajor
cu inel la picior
venit hat, din departari
zburand peste munti si mari...
unde-ai fost, ce ai vazut?
ce obstacole-ai trecut?
esti atat de delicat
de pur, de far-de-pacat
cine, ce rau ti-a facut
si cat de mult te-a durut?
porumbel calator
pribeagul meu plin de dor
cand te voi vedea in zbor?
etichete: miercurea fara cuvinte, foto, povesti, pasari, zbor, as vrea, alte texte
Zilele trecute, un porumbel voiajor a cazut undeva si a fost gasit de o baba rea care l-a inchis intr-un loc intunecos si mizerabil.
Ce s-a intamplat cu bietul porumbel, de ce a cazut, numai el stie!
Au fost niste zile cu vanturi aprige, poate a fost impins undeva si s-a lovit, ori l-a prins vreun soim in gheare si apoi l-a scapat? Cert e ca a ajuns in ghearele hapsanei care s-a laudat ca a prins un porumbel.
Atat i-a trebuit ca m-am tinut de capul ei si cu chiu cu vai m-a dus la el.
L-am gasit legat de-o aripa!
L-am aruncat in sus dar bietul de el a zburat doar pana pe gard. Mi-am dat seama ca nu poate zbura mult si e in continuare in pericol. A stat sa-l iau, l-am dus sa-l ingrijesc si sa-l feresc de pisici pana se se poate inalta. I-am pus numele Bicu, (de la porumbicu), poate e porumbita, atunci... Bica, de la porumbica.
Bicu are acum un loc numai al lui, aer, lumina, hrana si apa proaspata tot timpul. Il dezmierd de la distanta caci nu vreau sa-l obisnuiesc cu oamenii ca sa nu aiba necazuri in viitor.
A inceput sa manance bine si sper din tot sufletul ca se va intrema si va putea sa-si ia zborul unde stie el ca are treaba, caci el e un porumbel voiajor cu inel la picior.
Ma gandesc ca va fi grea despartirea dar voi fi fericita sa-l vad sanatos si liber...
porumbel voiajor
cu inel la picior
venit hat, din departari
zburand peste munti si mari...
unde-ai fost, ce ai vazut?
ce obstacole-ai trecut?
esti atat de delicat
de pur, de far-de-pacat
cine, ce rau ti-a facut
si cat de mult te-a durut?
porumbel calator
pribeagul meu plin de dor
cand te voi vedea in zbor?
etichete: miercurea fara cuvinte, foto, povesti, pasari, zbor, as vrea, alte texte
15 aprilie 2015
Cozopasca
Cum la Paste am ''distribuit'' pasca si nu am apucat sa mananc, am facut azi alta.
De fapt i-am dat forma de cozonac preparatului asa ca pot sa-l numesc cozonac cu branza. Sau cozopasca.
De data asta distribui doar poza... Sa fie pentru miercurosii fara cuvinte si pentru altii care calca pe-aici.
etichete: foto, link-uri, miercurea fara cuvinte
De fapt i-am dat forma de cozonac preparatului asa ca pot sa-l numesc cozonac cu branza. Sau cozopasca.
De data asta distribui doar poza... Sa fie pentru miercurosii fara cuvinte si pentru altii care calca pe-aici.
etichete: foto, link-uri, miercurea fara cuvinte
7 aprilie 2015
Telefon cu personalitate
L-am cunoscut pe vremea cand eram la gradinita. Trona pe hol pe o masuta inalta, sau poate asa imi parea ea, mie, atunci. Era din ebonita, negru, cu cambrari categorice. Avea un disc care sfaraia frumos cand formai numere, ceea ce ma facea sa prefer numerele care contineau cifra 9 - sfaraitul era mai lung. Telefonul avea o ,,furca'' pe care se punea la odihna receptorul, numit impropriu astfel, pentru ca adevaratul receptor era un mic dispozitiv care se afla - si l-am aflat! - desuruband la un capat manerul de ebonita.
Dupa un timp, telefonul cel negru a disparut si in locul lui a aparut unul mai mic si mai fara forma. Era crem acesta, imi placea culoarea dar nu imi placea sa-l manevrez la fel de mult ca pe cel dintai. Cel negru si zgomotos era un telefon cu personalitate. Cand mai gaseam vreun ,,frate'' de-al lui, pe cine stie ce birou vechi, era o regasire plina de bucurie.
Au urmat alte modele de telefoane, tot felul de forme si culori, de perete sau de birou, cu disc sau cu taste. Odata cu telefoanele cu taste a aparut voluptatea apasarii tastelor.
Pana la asaltul fasnetelor mobile a trecut un timp indelungat fata de rapiditatea cu care acestea au inceput sa se inmulteasca, diversifice si modernizeze. La inceput le-am privit cu interes, apoi cu ingaduinta si-n cele din urma incruntat - prea sunt cotropitoare!
Telefoanele mobile au adus multe avantaje, cele mai importante provenind de la faptul ca sunt portabile, ceea ce nu aduce neaparat numai lucruri bune. Dar oricate avantaje ar avea, au un mare-mare dezavantaj fata de telefoanele fixe. Daca primesti un telefon nedorit, poate greseala repetata, poate sef latrator, trantesti telefonul de nu se vede, - in cazul sefului astepti mai intai sa inchida, ca un leu-paraleu ce esti! Voluptatea ca i-ai trantit in nas telefonul, (ce zgomot placut in cazul celui de ebonita!) aproape ca te calmeaza. Na, tranteste mobilul cu atata patima daca poti.
Etichete: Alte texte, una-i una, alta-i alta
Dupa un timp, telefonul cel negru a disparut si in locul lui a aparut unul mai mic si mai fara forma. Era crem acesta, imi placea culoarea dar nu imi placea sa-l manevrez la fel de mult ca pe cel dintai. Cel negru si zgomotos era un telefon cu personalitate. Cand mai gaseam vreun ,,frate'' de-al lui, pe cine stie ce birou vechi, era o regasire plina de bucurie.
Au urmat alte modele de telefoane, tot felul de forme si culori, de perete sau de birou, cu disc sau cu taste. Odata cu telefoanele cu taste a aparut voluptatea apasarii tastelor.
Pana la asaltul fasnetelor mobile a trecut un timp indelungat fata de rapiditatea cu care acestea au inceput sa se inmulteasca, diversifice si modernizeze. La inceput le-am privit cu interes, apoi cu ingaduinta si-n cele din urma incruntat - prea sunt cotropitoare!
Telefoanele mobile au adus multe avantaje, cele mai importante provenind de la faptul ca sunt portabile, ceea ce nu aduce neaparat numai lucruri bune. Dar oricate avantaje ar avea, au un mare-mare dezavantaj fata de telefoanele fixe. Daca primesti un telefon nedorit, poate greseala repetata, poate sef latrator, trantesti telefonul de nu se vede, - in cazul sefului astepti mai intai sa inchida, ca un leu-paraleu ce esti! Voluptatea ca i-ai trantit in nas telefonul, (ce zgomot placut in cazul celui de ebonita!) aproape ca te calmeaza. Na, tranteste mobilul cu atata patima daca poti.
Etichete: Alte texte, una-i una, alta-i alta
20 martie 2015
8 martie 2015
Ziarul de Vrancea mi-a publicat o poza
Intr-un articol din Ziarul de Vrancea am regasit o imagine captata de mine mai demult si postata pe blog - oamenii au fost corecti, au mentionat sursa. Am gasit-o intr-un articol despre vreme... pai daca e cu nori!
Sunt curioasa cum s-a intamplat de au ales o poza din blogul meu insignifiant si tin sa le multumesc.
Au facut o mica bucurie foto-reporterului lu'peste prajit si lui N u l f
Sunt curioasa cum s-a intamplat de au ales o poza din blogul meu insignifiant si tin sa le multumesc.
Au facut o mica bucurie foto-reporterului lu'peste prajit si lui N u l f
4 martie 2015
La revedere iarna
La revedere iarna!...
Fotografii pentru Carmen si miercurea fara cuvinte si pentru ... iarna, pentru c-o iubesc si-o sa-mi fie dor de ea.
etichete: foto, miercurea fara cuvinte
28 ianuarie 2015
A u t o p o r t r e t
sunt un om, mai presus de orice, emotional-optimist;
sunt un om entuziast, empatic, intuitiv, creator, spontan - uneori actionez sub impulsul de moment dar fara a abdica de la valorile bine definite pe care le am;
de cele mai multe ori reusesc sa nu fiu subiectiva, privesc lucrurile in ansamblu, nu sunt partinitoare;
ma impresioneaza natura, fie ca-i vorba de-o floare sau gaza minuscula fie de-un peisaj grandios;
ma impresioneaza frumusetea din oameni;
ma impresioneaza nedreptatile care se intampla celor din jur si reactionez;
sunt foarte sensibila la nedreptatile care mi se intampla ;
imi place sa fiu in centrul atentiei - poate in aceeasi masura in care imi place si pot fi de folos;
pot fi cea mai buna prietena;
daruiesc afectiune, nu las lucrurile sa treaca pe langa mine si imi folosesc toata energia sa fie bine si frumos in locul in care ma aflu - si sunt perseverenta;
sunt capabila sa ma implic deopotriva in lucruri marunte si-n lucruri mari, chiar in cauze sociale;
am fost motorasul, stimulentul relatiei cu partenerul de viata si am dus casnicia la un nivel cum putini isi pot imagina.
observ ca am inceput sa pun verbele la timpul trecut; asa trebuia sa fac de la inceput; cei ca mine nu pot fi ingraditi fara sa li se franga aripile; ingradiri au fost, n-aveam cum sa le ignor pe cele create de cei dragi, cu voia sau fara voia lor; nu e vina lor ca aproape mi-am frant aripile.
Acum zbor aproape de sol; masura in care sper sa ma inalt e aceeasi cu masura in care mai corespund autoportretului.
eticheta: Alte texte, suflet
29 noiembrie 2014
Suntem mici, mici...
...suntem cel mult niste gaze ghidate de alte gaze, marionete in mana altor marionete manuite de unii cu multi bani care tin planeta in maini.
''ne succedem generatii si ne credem minunati'', zicea Eminescu - nu realizam asta, sau daca realizam nu tinem minte mai mult de-o clipa.
ia si citeste :
http://e-rastrillo.blogspot.ro/2013/06/the-rothschild-octopus.html
Ce nu stiu Rothschild -zii aia calare pe planeta, e ca si ei sunt nimic, ''musti de-o zi pe-o lume mica de se masoara cu cotul''... tot Eminescu. Sau poate stiu si de-aia fac ce fac.
eticheta: Link-uri
''ne succedem generatii si ne credem minunati'', zicea Eminescu - nu realizam asta, sau daca realizam nu tinem minte mai mult de-o clipa.
ia si citeste :
http://e-rastrillo.blogspot.ro/2013/06/the-rothschild-octopus.html
Ce nu stiu Rothschild -zii aia calare pe planeta, e ca si ei sunt nimic, ''musti de-o zi pe-o lume mica de se masoara cu cotul''... tot Eminescu. Sau poate stiu si de-aia fac ce fac.
eticheta: Link-uri
4 octombrie 2014
Rugaminte
Victoras, cum esti poznas,
Ai fi bun de iepuras.
Asa ca, te rog, firbinte:
Lasa-l pe Klaus presedinte!
Ai fi bun de iepuras.
Asa ca, te rog, firbinte:
Lasa-l pe Klaus presedinte!
29 septembrie 2014
Nu mi-a murit Nikonul...
Ce aparat foto de treaba! Il am de o suta de ani, a costat vreo 2 milioane si e inca bun (stie ca n-am bani sa-mi iau altul sau stie ca tin la el).
In orice caz, cand va fi sa fie o sa-i ia locul tot un Nikon, asta negresit.
Nu inceteaza sa ma uimeasca, caci, contrar asteptarilor, merge! Ce merge, zboara! Se uita pe cer dupa zburatoare de metal, se ia dupa ele si le aduce pe pamant! Uite-asa:
etichete: foto, Nikon (Nikonasul meu)
In orice caz, cand va fi sa fie o sa-i ia locul tot un Nikon, asta negresit.
Nu inceteaza sa ma uimeasca, caci, contrar asteptarilor, merge! Ce merge, zboara! Se uita pe cer dupa zburatoare de metal, se ia dupa ele si le aduce pe pamant! Uite-asa:
etichete: foto, Nikon (Nikonasul meu)
16 iulie 2014
Ursulet in copac
...acolo unde-i sta bine ursului. Ar fi loc si pentru doamna L i b e l u l a.
eticheta: miercurea fara cuvinte
11 iulie 2014
11 iunie 2014
Luna cu cirese
Se face un banal aluat de chec, se pun cirese (negre, zemoase) in loc de visine, (asa cum se prepara in mod obisnuit).
Dupa ce am "fabricat" prajitura, ca sa aiba un spil, am taiat-o in forma de luna si semiluna, ca tot e cunoscut iunie ca "ciresar", si am botezat-o "Luna cu cirese".
In noaptea aceea i-am spus lunii sa-si puna niste cercei la ureche, si ea, sireata, a stiut despre ce cercei era vorba...
etichete: miercurea fara cuvinte; luna
Dupa ce am "fabricat" prajitura, ca sa aiba un spil, am taiat-o in forma de luna si semiluna, ca tot e cunoscut iunie ca "ciresar", si am botezat-o "Luna cu cirese".
In noaptea aceea i-am spus lunii sa-si puna niste cercei la ureche, si ea, sireata, a stiut despre ce cercei era vorba...
etichete: miercurea fara cuvinte; luna
5 iunie 2014
Cum m-am lasat de bautura
Vara, canicula, moleseala gretoasa, goliciune, (pe litoral, precizare ne-necesara), asfalt cu urme de tocuri, labe de om, chiar si de caine mai greu. Oamenii umblau cu sticlele de apa in mana sau adastau pe langa tarabe si chioscuri cu bauturi racoritoare, ceea ce faceam si eu din timp in timp. Sucul de citrice sau alte racoritoare, chiar si cele ce se voiau negretoase, in care predomina gustul amarui, nu tineau de sete.
Am renuntat la toate bauturile racoritoare si am luat apa, mereu apa, ca sa ma racoresc, totusi! Asa m-am lasat de... bautura.
Dumnezeu stie cat tineau comerciantii apa in locuri insorite, caci, desi o scoteau din frigidere, apa avea un gust statut greu de definit. Nici apa nu tinea de sete! Mai ales ca pe vremea aceea, (acum vreo 9 ani, cred), nu stateam locului o clipa, ba un ping-pong, ba o joaca pe plaja... se cerea dupa un an de nemiscare de birou, (oval din cauza mutrelor prelungi, precizare ne-necesara, din nou).
Greu cu soarele si litoralul! Am lasat sporturile si am plecat in-corpore la plimbare, mai mult pe la umbra. Numai ca umbra nu tinea o vesnicie. Tocmai cand am traversat un spatiu expus din plin soarelui, am trecut pe langa o amenajare de mare amploare, "Festivalul" nu-stiu-carei beri. Erau multe umbrele care te ademeneau la putina umbra... Apoi am ingaduit si-o bere, eu care consideram ca numai ceea ce e dulce e bun. Si, ce sa vezi, am avut o revelatie: berea nu e ceva amar si rau.
alte texte
Am renuntat la toate bauturile racoritoare si am luat apa, mereu apa, ca sa ma racoresc, totusi! Asa m-am lasat de... bautura.
Dumnezeu stie cat tineau comerciantii apa in locuri insorite, caci, desi o scoteau din frigidere, apa avea un gust statut greu de definit. Nici apa nu tinea de sete! Mai ales ca pe vremea aceea, (acum vreo 9 ani, cred), nu stateam locului o clipa, ba un ping-pong, ba o joaca pe plaja... se cerea dupa un an de nemiscare de birou, (oval din cauza mutrelor prelungi, precizare ne-necesara, din nou).
Greu cu soarele si litoralul! Am lasat sporturile si am plecat in-corpore la plimbare, mai mult pe la umbra. Numai ca umbra nu tinea o vesnicie. Tocmai cand am traversat un spatiu expus din plin soarelui, am trecut pe langa o amenajare de mare amploare, "Festivalul" nu-stiu-carei beri. Erau multe umbrele care te ademeneau la putina umbra... Apoi am ingaduit si-o bere, eu care consideram ca numai ceea ce e dulce e bun. Si, ce sa vezi, am avut o revelatie: berea nu e ceva amar si rau.
alte texte
18 mai 2014
15 mai 2014
Printi adevarati la Garden Party de la Palatul Elisabeta
In ziua de 10 mai am avut privilegiul de a participa la o sarbatoare speciala, Ziua Regalitatii. Gazde au fost Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu care i-au avut alaturi pe Principesa Maria si Principele Nicolae, (intre noi, printii!- sic!).
Nu stiu daca au participat toti cei 6000 de invitati, dar a fost lume multa si evident emotionata de insemnatatea evenimentului, cel mai luminos eveniment din Romania. Am simtit in fiecare clipa prezenta Majestatii Sale Regele Mihai, privirea Sa adanca indreptata catre noi, poporul Sau. Si cred ca fiecare de acolo simteam astfel chiar in lipsa prezentei fizice a Majestatii Sale, ceruta in alta parte a tarii in acea zi.
Natura insasi a participat la sarbatoare cu ce are mai bun... dupa mai multe zile de ploaie si noroi, de Ziua Regelui a fost senin iar dupa-amiaza soarele a inceput sa straluceasca cu putere adaugand stralucire evenimentului.
Nu am urmarit in mod special sa fac fotogafii, nu mi-am ales pozitii, n-am fost pe faza... am fotografiat din cand in cand. In rest m-am bucurat de atmosfera deosebita, emotionanta, incununata de aparitia in balcon a Altetelor Lor Regale care au salutat cu caldura multimea entuziasmata care flutura steaguri tricolore si aplauda frenetic.
Iakarii aerului au survolat pe deasupra multimii si s-au intrecut in acrobatii,- din pacate taman atunci aparatul foto a vrut sa se odihneasca... e tot cel vechi... (de print ce sunt nu mi-am luat nici pana acum alt aparat!).
Dumnezeu sa ocoteasca pe Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei!
Dumnezeu sa ocroteasca Familia Regala!
Etichete: eveniment, foto-reporterul lui peste prajit, foto
Abonați-vă la:
Postări (Atom)