Nu tin minte sa fi auzit pe cineva, in orasul copilariei mele, spunand "misto!". In schimb se spunea "casto" (poate castoc?). Vedeai o bicicleta noua, spuneai: "Ce bicicla castoaca!"
Sau, cand achizitionam un timbru mult ravnit (faceam schimb cu dublurile) si apoi il aratam altor copii auzeam un sincer: " Ce casto!"
Azi, admirand niste poze primite de la o distinsa persoana, de prietenia careia ma bucur in ultima vreme, fara sa stiu ce am facut pentru aceasta - multumesc Mel! - m-am trezit exclamand: "Casto de tot!". Cred ca e semn bun!
Eticheta: scurte
poezii, proza arhiscurta (PA-uri), poze, drumuri, munte, mare, brazi, alti copaci, flori, cer, nori, samburi, apusuri, rasarituri, evenimente, taceri, treceri, jucarele, versuri, cuvinte dragi, nascociri, trairi, povesti, legende, locuri frumoase, oameni frumosi, animalute, vazute, auzite, traite, simtite, fotografiate, foto-incercari, alte incercari, constatari, observatii, proteste, dezbateri, mirari, fotografii si iar fotografii… si ce-o mai fi. www.zbateri.blogspot.com
@"fara sa stiu ce am facut pentru aceasta - multumesc Mel!"
RăspundețiȘtergereiar începi?!...:-)
nu, deloc, doar repet
RăspundețiȘtergereda,cashtoc.
RăspundețiȘtergereda, multam fain!
Ștergere