Am regasit-o intr-o zi in pod, lasata acolo de-o mana in crestere care a socotit ca trebuie sa atinga alte carti si sa le faca loc in casa renuntand la cartile dintai. Regasirea a fost incarcata de emotie si urmata de o primenire absolut necesara a cartii, copertele ii zburasera cine stie pe unde, insa, povestile erau acolo, inchise bine.
O sa arat prima poveste, pe care, sper sa o puteti citi daca mariti imaginea.
poezii, proza arhiscurta (PA-uri), poze, drumuri, munte, mare, brazi, alti copaci, flori, cer, nori, samburi, apusuri, rasarituri, evenimente, taceri, treceri, jucarele, versuri, cuvinte dragi, nascociri, trairi, povesti, legende, locuri frumoase, oameni frumosi, animalute, vazute, auzite, traite, simtite, fotografiate, foto-incercari, alte incercari, constatari, observatii, proteste, dezbateri, mirari, fotografii si iar fotografii… si ce-o mai fi. www.zbateri.blogspot.com
Amintiri retrăite din plin.
RăspundețiȘtergereUite o idee super!
RăspundețiȘtergerePentru fiecare poveste ceva in pusculita:)).
Doamne ce amintiri!!!
Seara frumoasa!
Frumoase amintiri!
RăspundețiȘtergereSa-ti fie seara bucurie!
nostalgii si clipe magice în poduri de case... bucurii de nedescris! cunosc sentimentul :)
RăspundețiȘtergereHappy WW! :)
Pasiune mea in copilarie era sa ma urc in pod. Acolo, parintii isi depozitasera cartile care nu mai incapeau in rafturile bibliotecii. Si luam cate o carte. Ma asezam pe o grinda si ma apucam sa o rasfoiesc. Lectura ma captiva incat nu o mai lasam. Coboram din pod cu inserarea, cand nu mai aveam lumina. Cu cartea in mana, continuam sa citesc in camera. Imi placeau cartile vechi, din copilaria parintilor si desi nu traisem in acele epoci, ele inviau si ma purtau in sanul lor.
RăspundețiȘtergere@Andrei Simion iar eu, datorita comentariului tau, am descoperit un sait util :
RăspundețiȘtergerehttp://www.carti-online.com/