poezii, proza arhiscurta (PA-uri), poze, drumuri, munte, mare, brazi, alti copaci, flori, cer, nori, samburi, apusuri, rasarituri, evenimente, taceri, treceri, jucarele, versuri, cuvinte dragi, nascociri, trairi, povesti, legende, locuri frumoase, oameni frumosi, animalute, vazute, auzite, traite, simtite, fotografiate, foto-incercari, alte incercari, constatari, observatii, proteste, dezbateri, mirari, fotografii si iar fotografii… si ce-o mai fi. www.zbateri.blogspot.com
4 februarie 2026
Sosonii albi
27 septembrie 2024
Fișic recalculeaza pensii
In coltul cel mai intunecos dintr-un birou urias, Fișic jubileaza.
„Ati ajuns la mâna mea, doctori ciubucari si nepasatori! Si voi, politisti care m-ati pândit sa-mi dati amenda! Ati gresit, nu-i asa? Uite ca acum e rândul meu sa gresesc!"
Fișic scoate creionul de dupa ureche si taie din condei 1000 de lei din pensia pe care tocmai o recalcula.
17 mai 2023
Scaunul
Intalnirile familiei se petreceau in jurul mesei rotunde, in bucatarie.
Mama facand ture scurte intre aragaz si masa, umplea pe rand farfuriile, barbatul si baietii, asezati, vorbeau tare, intrerupandu-se unul pe altul cu rasete si adaugiri. Efervescenta era atat de mare incat mama nu reusea sa intre in discutie decat atunci cand ei incepeau sa manance. Dar atunci atentia le era indreptata spre bucate si nimeni n-o auzea, nimeni nu-i oferea un scaun. Ar fi dorit. Atunci.
Acum, mama, asezata pe un scaun la masa inconjurata de scaune goale, dorea doar sa aiba copiii sub ochii ei, sa-i priveasca si sa-i auda. Si sa uite ca in curand vor pleca si cine stie cand ii va vedea din nou.
26 aprilie 2022
Flash de fericire
Demult nu m-am mai intrebat ce e fericirea si nu pentru ca analizasem si stabilisem cum stau lucrurile cu ea, ci pentru ca am trait ca intr-un sac legat strans, din care am iesit din ce in ce mai rar.
(Stiu destui care traiesc toata viata in sac si asta nu-i supara deloc!).
A doua zi de Paste, am ramas mai mult in pat, am schimbat canale si m-am oprit la un film relaxant. Dupa film m-am ridicat si m-am uitat pe geam, in jos, in gradina de flori. Totul sclipea in soare, florile, pamantul, frunzele pomisorilor. Omul meu, asezat pe ladita lui, tragea linistit de buruienile crescute printre flori, pe pamantul reavan. Cateva momente n-a trecut nicio masina pe sosea, era liniste deplina. Cainele dadea din coada si coada se izbea de lemnul custii facand un zgomot placut, toc, toc, care nicidecum nu strica linistea ci o sporea.
Toate acestea au venit spre mine sau m-am dus spre ele in cateva secunde, incremenite intr-un tablou pe care doar mana Domnului putea sa-l picteze.
Imediat dupa aceea, s-a intamplat: flash de fericire! O normalitate care a erupt in felul ei dulce, neagresiv, tacut.
Apoi a trecut o masina si clipa de fericire pura a disparut.
8 martie 2022
Nasturele de sidef
Astazi am intalnit pe un sort vechi, uitat, un nasture. Era altfel decat nasturii de plastic pe care i-am intalnit mereu, pretutindeni. Avea niste reflxe gingase, dulci, o forma imperfecta in care am deslusit atingerea mainilor omului. Un nasture cu suflet, mi-am zis.
Am luat un nasture de plastic. Era perfect rotund si stralucea dar cand l-am alaturat celui de sidef, stralucirea lui a palit. A ramas un fel de luciu umbrit.
Pentru o clipa am cazut pe ganduri. Cum te poate pune pe ganduri un nasture de sidef? Uite asa bine, gandind la lume si la viata. La parinti, la copii, la nepoti.
Ma scutur de ganduri si ma var din nou in lumea care a ramas, plina de nepasare, delasare, infatuare, victimizare, speculare...
Alte texte, aici.
2 ianuarie 2022
Bubuitul
* postare cu care am inoportunat-o pe Ana pe whatsapp in 1 ianuarie.
Ce e si cu Anul asta Nou! Sta pitit pana la miezul noptii, impinge anul vechi afara din dum si se instaleaza el, cu surle si tobe!
Ce mai pocnituri!
Ce explozii de lumina!
Curtile din jur, sunt, de fapt, arsenale?
De o saptamana militez pentru eliberarea cainilor din lant macar in noaptea feerica. Unii tin cainele legat. Am pandit vecinii care tineau cainele legat, le-am iesit in cale si i-am rugat sa-l lase liber, sa aleaga el unde sa se adaposteasca cand incepe bubuiala. N-au vrut. Ce-ar fi sa schimbe locul cu cainele lor?
E prima dimineata a noului an. Linistea s-a asternut peste curti ca o binefacere. Se doarme cu spor, nici tipenie de om, caine sau masina.
Hai cu anul cel nou! Acum sa te vedem, Bubuitule!
eticheta: alte texte
9 aprilie 2021
Budinca vesela de stevie
Nu intentionez sa transform blogul intr-unul culinar, m-am gandit doar sa-l aduc putin la viata, prea sta trist si parasit!
Ideea postarii mi-a venit tam-nisam atunci cand o persoana draga mie s-a aratat interesata de reteta.
Asadar, draga Carmen, dragi cititori, iata:
Stevia apare in gradina mea, in fiecare primavara, de capul ei, adica fara s-o cultiv. Mereu mi-a placut gustul ei acrisor, pe care il consider mai putin plictisitor fata de cel al urzicilor, care sunt mai băţoase de felul lor, chiar aspre - nu ma refer numai la faptul ca te inteapa daca nu iti pui manusi cand le culegi sau le speli.
Dupa ce spal frunzele de stevie, le inlatur nervurile si coditele si asez fasiile obtinute intr-o cratita.
Le oparesc si le strivesc putin desi stevia e moale si poate fi amestecata nestrivita, "la gramada" cu restul ingredientelor.
Las deoparte biata stevie oparita si ranita in mandria ei si ma apuc de compozitie:
Iau 2-3 oua, separ albusurile pe care le iau la bataie (la mixat), pana devin spuma tare.
Amestec galbenusurile cu 2-3 linguri faina, rad niste branza tare sau cascaval, adaug marar tocat pe care l-am pus la congelator asta vara, adaug niste capere, daca am in casa, daca nu, nicio problema, iau stevia, o amestec in compozitia rezultata si la urma adaug albusurie batute spuma, amestecand de sus in jos, ca la chec, ca sa nu omor aerul inglobat in spuma.
Ung cu unt un vas de yena, rastorn compozitia si tusti la cuptor.
Dupa ce o scot si se raceste permite taierea, fain, frumos.
Si apoi papilele gustative intra in extaz...
Simti fiecare ingredient, mararul vrea sa se impuna dar cascavalul ras si ouale il domolesc.
Data viitoare il pot inlocui cu patrunjel care vine cu un gust mai discret si o prospetime aparte.
Este momentul pentru surpriza de gust pe care o produc cele cateva capere risipite, eu prefer caperele murate, nu cele in sare.
30 septembrie 2019
Inceput de toamna
Isi aducea aminte de vremea cand era o primavara sprintara si infloritoare.
Ce vremuri pline de culoare! Acum avea mai putine culori si oarecum in aceeasi gama, insa, pierderea din intensitatea culorilor si etalarea din loc in loc a unor degradeuri perfecte aveau farmecul lor.
Cu acalmia unei mari, cuprinse intr-o privire tot spatiul de jur imprejur, isi drese glasul si incepu:
-Toamnelor si Tomnilor,
29 decembrie 2018
La multi ani, Anastasia!

23 iulie 2018
Sera cu ananasi, curba cu hortensii si Curioasele
20 februarie 2017
Ultimul sentimental
Aproape de pranz inca nu iesisem desi aparuse soarele. L-am privit pe geam, era la fel de rabdator.
Si atat de caraghios cu chipiul lui mic peste parul aspru si ciufulit!
Am planuit sa ies mai tarziu si sa-l bat cu zapada. I-ar fi prins bine, soarele il cam molesise. Tunica groasa parca ii turtea umerii.
Spre seara era cu totul schimbat. Abatut si cu lacrimi siroind, pleca incet spre nicaieri.
Sau, poate, spre o alta iarna.
etichete: zapada, copilarie , suflet
4 februarie 2017
26 ianuarie 2017
Mai trece cineva pe-aici?
Un mic semn la comentarii, se poate?
18 ianuarie 2017
Incotosmanatele
scurte
10 noiembrie 2016
Neasemuita toamna
Imi tarsai picioarele cu voluptate prin covor gros de frunze si ele fosnesc. Un fosnet ce nu seamana cu niciun alt zgomot. Eu, umblatorul pe pamant calc pe ele, cele invatate cu zborul! Ce pangarire!
28 iulie 2016
De jos in sus
eticheta: alte texte
7 iulie 2016
Megariscul. Apa tinuta in soare la Mega Image
etichete: foto-reporterul lu'peste prajit, de la lume adunate, apa















