PA-uri "vechi"

(postate la Calin - cand nu aveam blog)
03.07
Ac de palarie
Autor: LePetitPrince
Palariile de dama se prind cu “ac de palarie” (ca sa nu alunece de pe par).
Ce-ar fi sa-i spui unei doamne, in loc de “am ac de cojocul tau”... “am ac de palaria ta”?
Nu cred ca s-ar simti amenintata.

02.07
Cine-a pus doamnele-n drum
Autor: LePetitPrince
Discutia dintre cele doua femei trecute bine de a doua tinerete se auzea fara sa faci efort sa tragi cu urechea. Se oprisera din plimbare pe trotuar si sporovaiau luandu-si vorba una alteia din gura.
“Vai de Bucurestiul nostru, cand o sa traim si noi civilizat?”
” Cica... Micul Paris? Ha-ha! “
“Poate mititelul Paris, ha-ha-ha!"
“Totusi”… incepu concesiv prima, “in ultima vreme”…
“da”… aproba pe nerasuflate cealalta.
”Au pus flori…”
“… si banci”
” negresit, e mai frumos!”
“si mai curat!” se repezi interlocutoarea.
Nu au observat insa, inca un aspect pozitiv: culoarul pentru biciclisti.
De fapt, chiar acolo se oprisera sa discute.

14.06
Domnul Maruntu
Domnul Maruntu este un functionar model.
Soseste primul la banca, se aseaza la birou, isi deschide sertarele, scoate un teanc de dosare pline cu hartii. Incepe ziua de lucru cu mult inaintea celorlalti.
In fiecare zi, seful il cheama la el in birou.
Are seful asa un fel de-a privi... ca si cand nu te vede - gandea domnul Maruntu.
Seful privea cumva dincolo de el, intr-un punct fix.
Seara, domnul Maruntu pleaca ultimul.
Pune la dosar lucrarile zilei, aseaza dosarele in sertare, la locul lor, incuie biroul si pleaca respirand usurat spre casa.
Zilele se scurgeau unele dupa altele, la fel.
Noptile, cateodata, se deosebeau unele de altele. Uneori visa, alteori nu.
Visul domnului Maruntu era mereu acelasi.
Se facea ca se afla in biroul sefului care zambeste.
Domnului Maruntu nu-i vine sa creada ca zambetul ii este adresat si se uita mai bine: seful il priveste drept in ochi, nu e nici o indoiala, lui ii zambeste.

Nota: am facut niste modificari la 'Transparenta domnului Maruntu" atunci postasem pe nerasuflate

31.05
Made in Romania
Autor: LePetitPrince
Se uita cu jind la capsunile rosii, mari si carnoase. Parca zambeau din cutia lor “made in Turcia”.
Le numara: una, doua, trei , patru, cinci, sase, sapte, opt.
Avea patru copii. Veneau exact cate doua de fiecare.
Parca vedea intrebarea din ochii copiilor dupa ce aveau sa goleasca cutia: doar atat?
Trecu mai departe. Gasi capsuni ce se vindeau la kilogram.
Multe, mici si cam stricate. Un kg costa cam cat cutia cu 8 capsuni.
Respecta imperativul momentului si cumpara produse autohtone.

30.05
Prostul
Autor: LepetitPrince
O jena in stomac il facu sa deschida usa frigiderului.
De pe un raft al Marelui Alb o bucata de branza uscata il privea stramb.
Cu o miscare scurta ii tranti usa-n nas.
Bau un pahar de apa si iesi din bucatarie.
Se uita in portofel. Lung. Il arunca la locul lui.
Tipul de pe hol ii sopti: prostule!
Il injura si pleca din fata oglinzii.
29.05
Variante
Autor: LePetitPrince
Daca esti cinstit ai sansa sa fii sarac. Daca esti sarac ai mai multe posibilitati: sa nu cumperi, sa cumperi putin si bun, sa cumperi mult si prost. Mai exista si alte variante: sa cumperi putin si prost; sa cumperi mult si bun. Ultima e pentru saracii cinstiti smecheri.
08.05
Nemultumitul
Autor: LePetitPrince
De felul lui, era un om nemultumit.
Cum ajunsese asa, cu motiv sau fara, nu mai conta. Era.
“Auzi acolo: sa nu-ti faci pravalie cu scara! Stiu ei ca am eu bani de pravalie! Si uite si astia cata casa si-au facut! Nu le mai ajunge!”
Pe frontispiciul cladirii in fata careia se afla scria: Teatrul National.

La ce mana se poarta bratara
13.05
Autor: LePetitPrince
La ce mana se poarta bratara.
Stia asa: bratara se poarta pe mana dreapta, ceasul pe cea stanga.
Asa ca o puse pe dreapta, desi, cum nu purta ceas, mana stanga era libera.
Cu dreapta facea multe si bratara - purtata permanent - ba se agata, ba ii stanjenea miscarile.
Intr-o zi s-a desfacut inchizatoarea si a cazut.
A ridicat-o, a pus-o din nou la mana dar nu reusea sa o inchida cu stanga. Nu era nimeni in jur s-o ajute, asa ca a mutat-o la stanga si a inchis-o cu dreapta cea destoinica.
A purtat-o mult timp la stanga si era mult mai bine, nu se mai agata si nu mai incomoda defel.
Cand a realizat acest lucru a realizat si altceva: singurul motiv pentru care o purtase pe dreapta era pentru ca asa stia ca trebuie.

Eticheta: PA-uri