poezii, proza arhiscurta (PA-uri), poze, drumuri, munte, mare, brazi, alti copaci, flori, cer, nori, samburi, apusuri, rasarituri, evenimente, taceri, treceri, jucarele, versuri, cuvinte dragi, nascociri, trairi, povesti, legende, locuri frumoase, oameni frumosi, animalute, vazute, auzite, traite, simtite, fotografiate, foto-incercari, alte incercari, constatari, observatii, proteste, dezbateri, mirari, fotografii si iar fotografii… si ce-o mai fi. www.zbateri.blogspot.com
31 iulie 2009
30 iulie 2009
PA ultrascurt
Lista- 2
Lista bate pasul pe loc...am adunat toate de pana acum la un loc, poate cineva mai trece pe aici si mai lasa vreun cuvant
caput
cipca
lepedeu
ghiufe
copârseu
corbaci
piparca
camese
capela
paradaie
grumpeni
curechi
masarita
cucuruz
batar
sustar
tiglazau
basan
hoare
târnat
dune
strajac
carpator
shod
hinta
ringhishpir
ai
racitura
arseu
tâpa
birau
shtrimfi
golumbi
falos
bumbi
Eticheta: cuvinte dragi
caput
cipca
lepedeu
ghiufe
copârseu
corbaci
piparca
camese
capela
paradaie
grumpeni
curechi
masarita
cucuruz
batar
sustar
tiglazau
basan
hoare
târnat
dune
strajac
carpator
shod
hinta
ringhishpir
ai
racitura
arseu
tâpa
birau
shtrimfi
golumbi
falos
bumbi
Eticheta: cuvinte dragi
Bunici mari si bunici mici
Sunt mai multe feluri de bunici.
Unii sunt intelepti, blanzi si buni ca painea calda.
Au invatat de la viata aproape tot si vin nepotii sa le explice cutare si cutare lucru iar ei asculta si ii incurajeaza aratandu-se uimiti: "cate stii tu, copile!"
Uneori sunt obositi si plictisiti dar nu vor sa arate; isi mascheaza cascatul sub o grimasa sau se scarpina cu interes in cap.
Cand nu aud bine nici a doua oara se prefac ca au auzit "aaaa, asa?" temandu-se sa nu fie sacaitori daca mai intreaba inca o data.
Alti bunici sunt ca niste copii, curiosi si scotocitori, neobositi in a incerca sa priceapa tot ce se poate si inca ceva pe deasupra. Nu se lasa niciodata, cer explicatii, despica firul in patru, vor sa priceapa cele mai complicate lucruri. Daca inteleg, spun un "Aha!" cum trebuie ca a spus Arhimede ..."evrika!"
Daca nu pricep, trag de timp, spun ca nu te aud bine, ca nu vorbesti clar si raspicat, de aceea. Si cand le vorbesti mai clar si mai raspicat decat pana atunci, te intreaba: " Te-ai suparat?", le spui ca nu, vrei doar sa te auda..."Dar aud foarte bine" vine raspunsul - bumerang - caci ei vor sa aiba intotdeauna ultimul cuvant.
Asa sunt ei, bunici -bunici sau bunici - copii.
Taguri: bunici , bumerang, copii
Unii sunt intelepti, blanzi si buni ca painea calda.
Au invatat de la viata aproape tot si vin nepotii sa le explice cutare si cutare lucru iar ei asculta si ii incurajeaza aratandu-se uimiti: "cate stii tu, copile!"
Uneori sunt obositi si plictisiti dar nu vor sa arate; isi mascheaza cascatul sub o grimasa sau se scarpina cu interes in cap.
Cand nu aud bine nici a doua oara se prefac ca au auzit "aaaa, asa?" temandu-se sa nu fie sacaitori daca mai intreaba inca o data.
Alti bunici sunt ca niste copii, curiosi si scotocitori, neobositi in a incerca sa priceapa tot ce se poate si inca ceva pe deasupra. Nu se lasa niciodata, cer explicatii, despica firul in patru, vor sa priceapa cele mai complicate lucruri. Daca inteleg, spun un "Aha!" cum trebuie ca a spus Arhimede ..."evrika!"
Daca nu pricep, trag de timp, spun ca nu te aud bine, ca nu vorbesti clar si raspicat, de aceea. Si cand le vorbesti mai clar si mai raspicat decat pana atunci, te intreaba: " Te-ai suparat?", le spui ca nu, vrei doar sa te auda..."Dar aud foarte bine" vine raspunsul - bumerang - caci ei vor sa aiba intotdeauna ultimul cuvant.
Asa sunt ei, bunici -bunici sau bunici - copii.
Taguri: bunici , bumerang, copii
29 iulie 2009
Covor purpuriu
28 iulie 2009
Intuneric sau lumina?
L I S T A (1)
Dupa cateva vacante petrecute in casa bunicilor, intelesul unor cuvinte necunoscute nu mai avea taine pentru mine. Era ca o limba straina invatata.
"Adă, bună dragă, tiglăzăul... sa calc cămesa lui mosito ca maine-i duminica si mere la beserica"
Tiglazaul "functiona" cu jaratec din soba, strasnic stramos pentru fierul de calcat de azi...se hranea cu foc!
Am speranta ca vor contribui si altii la ea astfel incat sa o fac cat mai lunga. Daca cineva poate oferi si detalii privind originea cuvintelor, cu atat mai bine - cei ce au ca limba natala germana sau maghiara, sigur vor realiza asemanarile unor cuvinte cu cele din limba lor.
1- căput = haina
2- cămese
3- capelă = sapca
4- cipca = dantela
5- lepedeu = cearceaf
6- păradaie = rosie (tomata)
7- crumpeni = cartofi
8- curechi = varza
9- lemnuse, ghiufe = chibrituri
10-măsărita=fata de masa
11-cucuruz=porumb
12-coparseu=sicriu
13-batar= macar
14-sustar=vas in care se mulgea laptele
15-corbaci=bici
Las lista deschisa...sper sa-mi mai amintesc...
Tags: vacante petrecute in casa bunicilor, transilvanisme, lista, corbaci, sustar, batar, masarita, ghiufe, lemnuse, coparseu, curechi, lepedeu, cipca, camese
Eticheta: Cuvinte dragi
"Adă, bună dragă, tiglăzăul... sa calc cămesa lui mosito ca maine-i duminica si mere la beserica"
Tiglazaul "functiona" cu jaratec din soba, strasnic stramos pentru fierul de calcat de azi...se hranea cu foc!
M-am gandit sa fac o lista cu "transilvanisme", acelea de care imi mai aduc aminte.
Am speranta ca vor contribui si altii la ea astfel incat sa o fac cat mai lunga. Daca cineva poate oferi si detalii privind originea cuvintelor, cu atat mai bine - cei ce au ca limba natala germana sau maghiara, sigur vor realiza asemanarile unor cuvinte cu cele din limba lor.
1- căput = haina
2- cămese
3- capelă = sapca
4- cipca = dantela
5- lepedeu = cearceaf
6- păradaie = rosie (tomata)
7- crumpeni = cartofi
8- curechi = varza
9- lemnuse, ghiufe = chibrituri
10-măsărita=fata de masa
11-cucuruz=porumb
12-coparseu=sicriu
13-batar= macar
14-sustar=vas in care se mulgea laptele
15-corbaci=bici
Las lista deschisa...sper sa-mi mai amintesc...
Tags: vacante petrecute in casa bunicilor, transilvanisme, lista, corbaci, sustar, batar, masarita, ghiufe, lemnuse, coparseu, curechi, lepedeu, cipca, camese
Eticheta: Cuvinte dragi
Mogaldeata
Ma opresc langa o mogaldeata bronzata care isi insotea tatal tragand dupa el o camila.
De sub turbanul cenusiu iesea la iveala o fata acoperita cu un strat fin de nisip desprins de vant din desert si presat pe obrajii, pe frunte, pe gat. Trupul, pe care-l ghicesc destul de plapand, se ascunde intr-o galabee urata, maro, lunga pana la glezne.
Ma zareste si ridica, privindu-ma, o spranceana.
Ma intimideaz si ii pun o intrebare idioata:
-Cum e sa traiesti in desert? E greu? E usor?
-Este! imi raspunde - si isi vara un deget in nas.
"Cum este?" - n-a mai fost nevoie sa-l intreb.
Vazandu-l atat de mic si de batran am stiut ce-a vrut sa spuna.
De sub turbanul cenusiu iesea la iveala o fata acoperita cu un strat fin de nisip desprins de vant din desert si presat pe obrajii, pe frunte, pe gat. Trupul, pe care-l ghicesc destul de plapand, se ascunde intr-o galabee urata, maro, lunga pana la glezne.
Ma zareste si ridica, privindu-ma, o spranceana.
Ma intimideaz si ii pun o intrebare idioata:
-Cum e sa traiesti in desert? E greu? E usor?
-Este! imi raspunde - si isi vara un deget in nas.
"Cum este?" - n-a mai fost nevoie sa-l intreb.
Vazandu-l atat de mic si de batran am stiut ce-a vrut sa spuna.
Sfarsitul de saptamana
Nu stiu ce mi-a placut mai mult cand am ajuns in "regatul" meu...ca am scapat de canicula, ca mi-am aruncat incaltarile si capul pe unde am apucat - incaltarile au ajuns (totusi) la locul lor, in raft, iar capul, la locul lui, in nori.
Cu norii am o relatie speciala; mi-au batut in geam dar nu au intrat, m-au chemat afara.
M-am dus ceva mai tarziu si ceva mai sus. Si am inceput sa-i crosetez.
Unde-i iepurasul? Iepurasul sta in picioare, atat pot sa va spun!
Am intalnit oite...
...multe oite
De Calul mi-a placut cel mai mult. M-am bucurat ca e liber, mereu il vazusem la datorie, tragand dupa el carute grele sau rabdand in soare ori in ploaie pana ce apare stapana-sau...dar cel mai rau pentru Calul, monument de bunatate si fidelitate, e atunci cand are un stapan prost care nu stie sa-l mane decat pocnindu-l tare cu biciul. Ah, ce tare as vrea sa se inverseze si pocnitorul sa fie pocnit!
Am gasit si niste braduti mai ciudati...aveau in ei oameni cu traista pe umeri!
Intr-un cuvant l-am gasit pe el, Muntele.
El le aduna pe toate!
Photos by LePetitPrince
Eticheta: munte
Cu norii am o relatie speciala; mi-au batut in geam dar nu au intrat, m-au chemat afara.
M-am dus ceva mai tarziu si ceva mai sus. Si am inceput sa-i crosetez.
Unde-i iepurasul? Iepurasul sta in picioare, atat pot sa va spun!
Am intalnit oite...
...multe oite
De Calul mi-a placut cel mai mult. M-am bucurat ca e liber, mereu il vazusem la datorie, tragand dupa el carute grele sau rabdand in soare ori in ploaie pana ce apare stapana-sau...dar cel mai rau pentru Calul, monument de bunatate si fidelitate, e atunci cand are un stapan prost care nu stie sa-l mane decat pocnindu-l tare cu biciul. Ah, ce tare as vrea sa se inverseze si pocnitorul sa fie pocnit!
Am gasit si niste braduti mai ciudati...aveau in ei oameni cu traista pe umeri!
Intr-un cuvant l-am gasit pe el, Muntele.
El le aduna pe toate!
Photos by LePetitPrince
Eticheta: munte
24 iulie 2009
PApamflet
In piata cu presedintele
Mai lipseau micii si berea. Atmosfera era.
Se incinse o sarba, oamenii saltau veseli, Dumnezeu stie de ce.
Presedintele intarzia sa apara.
In sfarsit, apare.
Face o baie de multime, apoi un dus rece: o pensionara se catara pe el si nu-i mai da drumul, si-l pupa, si-i spune…
Poate chiar se rezolva, a apucat sa-i dea o scrisoare.
Televiziunile se inghesuie sa prinda imagini de la eveniment.
Parintii isi arunca copiii peste multime in bratele presedintelui. Credeam ca voi auzi : ”creste-i tu, ma, ca eu n-am cu ce". Dar nu. Taticii erau mandri. Cei mai fragezi urlau la desprinderea de pe capul tatalui purtator. Celor mai marisori li se citea mandria pe fata: o sa-i vada colegii de la "gradi" la tv.
Inainte de ziua intalnirii din piata, cineva facea un sondaj : vine presedintele in piata?
Da, a venit.
Ei, si?
Mai lipseau micii si berea. Atmosfera era.
Se incinse o sarba, oamenii saltau veseli, Dumnezeu stie de ce.
Presedintele intarzia sa apara.
In sfarsit, apare.
Face o baie de multime, apoi un dus rece: o pensionara se catara pe el si nu-i mai da drumul, si-l pupa, si-i spune…
Poate chiar se rezolva, a apucat sa-i dea o scrisoare.
Televiziunile se inghesuie sa prinda imagini de la eveniment.
Parintii isi arunca copiii peste multime in bratele presedintelui. Credeam ca voi auzi : ”creste-i tu, ma, ca eu n-am cu ce". Dar nu. Taticii erau mandri. Cei mai fragezi urlau la desprinderea de pe capul tatalui purtator. Celor mai marisori li se citea mandria pe fata: o sa-i vada colegii de la "gradi" la tv.
Inainte de ziua intalnirii din piata, cineva facea un sondaj : vine presedintele in piata?
Da, a venit.
Ei, si?
23 iulie 2009
Ma simt albatros
Ma simt albatros zburator
ce aripile isi deschide atat de usor
si le pastreaza fara efort intinse
de vant si gravitatie neatinse
cand zbor sunt stapan absolut
pe pamant sunt caraghios si slut.
ce aripile isi deschide atat de usor
si le pastreaza fara efort intinse
de vant si gravitatie neatinse
cand zbor sunt stapan absolut
pe pamant sunt caraghios si slut.
22 iulie 2009
Fructele Portocalului
Pentru ca m-a apucat o ora tarzie tot trebaluind la blog, vreau sa inchei cu ceva inviorator...
Am gasit in arhiva personala o fotografie care imi aduce amintiri aromate si inmiresmate, numai bune sa ma trimita sa mai prind cateva ore de somn pana maine... adica azi! Cum la ora asta e greu sa mai scot ceva inteligent, ma multumesc sa compun o ghicitoare:
Si miros imbietor
Ghici, ce e?
PA-uri "vechi"
(postate la Calin - cand nu aveam blog)
03.07
Ac de palarie
Autor: LePetitPrince
Palariile de dama se prind cu “ac de palarie” (ca sa nu alunece de pe par).
Ce-ar fi sa-i spui unei doamne, in loc de “am ac de cojocul tau”... “am ac de palaria ta”?
Nu cred ca s-ar simti amenintata.
02.07
Cine-a pus doamnele-n drum
Autor: LePetitPrince
Discutia dintre cele doua femei trecute bine de a doua tinerete se auzea fara sa faci efort sa tragi cu urechea. Se oprisera din plimbare pe trotuar si sporovaiau luandu-si vorba una alteia din gura.
“Vai de Bucurestiul nostru, cand o sa traim si noi civilizat?”
” Cica... Micul Paris? Ha-ha! “
“Poate mititelul Paris, ha-ha-ha!"
“Totusi”… incepu concesiv prima, “in ultima vreme”…
“da”… aproba pe nerasuflate cealalta.
”Au pus flori…”
“… si banci”
” negresit, e mai frumos!”
“si mai curat!” se repezi interlocutoarea.
Nu au observat insa, inca un aspect pozitiv: culoarul pentru biciclisti.
De fapt, chiar acolo se oprisera sa discute.
14.06
Domnul Maruntu
Domnul Maruntu este un functionar model.
Soseste primul la banca, se aseaza la birou, isi deschide sertarele, scoate un teanc de dosare pline cu hartii. Incepe ziua de lucru cu mult inaintea celorlalti.
In fiecare zi, seful il cheama la el in birou.
Are seful asa un fel de-a privi... ca si cand nu te vede - gandea domnul Maruntu.
Seful privea cumva dincolo de el, intr-un punct fix.
Seara, domnul Maruntu pleaca ultimul.
Pune la dosar lucrarile zilei, aseaza dosarele in sertare, la locul lor, incuie biroul si pleaca respirand usurat spre casa.
Zilele se scurgeau unele dupa altele, la fel.
Noptile, cateodata, se deosebeau unele de altele. Uneori visa, alteori nu.
Visul domnului Maruntu era mereu acelasi.
Se facea ca se afla in biroul sefului care zambeste.
Domnului Maruntu nu-i vine sa creada ca zambetul ii este adresat si se uita mai bine: seful il priveste drept in ochi, nu e nici o indoiala, lui ii zambeste.
Nota: am facut niste modificari la 'Transparenta domnului Maruntu" atunci postasem pe nerasuflate
31.05
Made in Romania
Autor: LePetitPrince
Se uita cu jind la capsunile rosii, mari si carnoase. Parca zambeau din cutia lor “made in Turcia”.
Le numara: una, doua, trei , patru, cinci, sase, sapte, opt.
Avea patru copii. Veneau exact cate doua de fiecare.
Parca vedea intrebarea din ochii copiilor dupa ce aveau sa goleasca cutia: doar atat?
Trecu mai departe. Gasi capsuni ce se vindeau la kilogram.
Multe, mici si cam stricate. Un kg costa cam cat cutia cu 8 capsuni.
Respecta imperativul momentului si cumpara produse autohtone.
30.05
Prostul
Autor: LepetitPrince
O jena in stomac il facu sa deschida usa frigiderului.
De pe un raft al Marelui Alb o bucata de branza uscata il privea stramb.
Cu o miscare scurta ii tranti usa-n nas.
Bau un pahar de apa si iesi din bucatarie.
Se uita in portofel. Lung. Il arunca la locul lui.
Tipul de pe hol ii sopti: prostule!
Il injura si pleca din fata oglinzii.
29.05
Variante
Autor: LePetitPrince
Daca esti cinstit ai sansa sa fii sarac. Daca esti sarac ai mai multe posibilitati: sa nu cumperi, sa cumperi putin si bun, sa cumperi mult si prost. Mai exista si alte variante: sa cumperi putin si prost; sa cumperi mult si bun. Ultima e pentru saracii cinstiti smecheri.
08.05
Nemultumitul
Autor: LePetitPrince
De felul lui, era un om nemultumit.
Cum ajunsese asa, cu motiv sau fara, nu mai conta. Era.
“Auzi acolo: sa nu-ti faci pravalie cu scara! Stiu ei ca am eu bani de pravalie! Si uite si astia cata casa si-au facut! Nu le mai ajunge!”
Pe frontispiciul cladirii in fata careia se afla scria: Teatrul National.
La ce mana se poarta bratara
13.05
Autor: LePetitPrince
La ce mana se poarta bratara.
Stia asa: bratara se poarta pe mana dreapta, ceasul pe cea stanga.
Asa ca o puse pe dreapta, desi, cum nu purta ceas, mana stanga era libera.
Cu dreapta facea multe si bratara - purtata permanent - ba se agata, ba ii stanjenea miscarile.
Intr-o zi s-a desfacut inchizatoarea si a cazut.
A ridicat-o, a pus-o din nou la mana dar nu reusea sa o inchida cu stanga. Nu era nimeni in jur s-o ajute, asa ca a mutat-o la stanga si a inchis-o cu dreapta cea destoinica.
A purtat-o mult timp la stanga si era mult mai bine, nu se mai agata si nu mai incomoda defel.
Cand a realizat acest lucru a realizat si altceva: singurul motiv pentru care o purtase pe dreapta era pentru ca asa stia ca trebuie.
Eticheta: PA-uri
03.07
Ac de palarie
Autor: LePetitPrince
Palariile de dama se prind cu “ac de palarie” (ca sa nu alunece de pe par).
Ce-ar fi sa-i spui unei doamne, in loc de “am ac de cojocul tau”... “am ac de palaria ta”?
Nu cred ca s-ar simti amenintata.
02.07
Cine-a pus doamnele-n drum
Autor: LePetitPrince
Discutia dintre cele doua femei trecute bine de a doua tinerete se auzea fara sa faci efort sa tragi cu urechea. Se oprisera din plimbare pe trotuar si sporovaiau luandu-si vorba una alteia din gura.
“Vai de Bucurestiul nostru, cand o sa traim si noi civilizat?”
” Cica... Micul Paris? Ha-ha! “
“Poate mititelul Paris, ha-ha-ha!"
“Totusi”… incepu concesiv prima, “in ultima vreme”…
“da”… aproba pe nerasuflate cealalta.
”Au pus flori…”
“… si banci”
” negresit, e mai frumos!”
“si mai curat!” se repezi interlocutoarea.
Nu au observat insa, inca un aspect pozitiv: culoarul pentru biciclisti.
De fapt, chiar acolo se oprisera sa discute.
14.06
Domnul Maruntu
Domnul Maruntu este un functionar model.
Soseste primul la banca, se aseaza la birou, isi deschide sertarele, scoate un teanc de dosare pline cu hartii. Incepe ziua de lucru cu mult inaintea celorlalti.
In fiecare zi, seful il cheama la el in birou.
Are seful asa un fel de-a privi... ca si cand nu te vede - gandea domnul Maruntu.
Seful privea cumva dincolo de el, intr-un punct fix.
Seara, domnul Maruntu pleaca ultimul.
Pune la dosar lucrarile zilei, aseaza dosarele in sertare, la locul lor, incuie biroul si pleaca respirand usurat spre casa.
Zilele se scurgeau unele dupa altele, la fel.
Noptile, cateodata, se deosebeau unele de altele. Uneori visa, alteori nu.
Visul domnului Maruntu era mereu acelasi.
Se facea ca se afla in biroul sefului care zambeste.
Domnului Maruntu nu-i vine sa creada ca zambetul ii este adresat si se uita mai bine: seful il priveste drept in ochi, nu e nici o indoiala, lui ii zambeste.
Nota: am facut niste modificari la 'Transparenta domnului Maruntu" atunci postasem pe nerasuflate
31.05
Made in Romania
Autor: LePetitPrince
Se uita cu jind la capsunile rosii, mari si carnoase. Parca zambeau din cutia lor “made in Turcia”.
Le numara: una, doua, trei , patru, cinci, sase, sapte, opt.
Avea patru copii. Veneau exact cate doua de fiecare.
Parca vedea intrebarea din ochii copiilor dupa ce aveau sa goleasca cutia: doar atat?
Trecu mai departe. Gasi capsuni ce se vindeau la kilogram.
Multe, mici si cam stricate. Un kg costa cam cat cutia cu 8 capsuni.
Respecta imperativul momentului si cumpara produse autohtone.
30.05
Prostul
Autor: LepetitPrince
O jena in stomac il facu sa deschida usa frigiderului.
De pe un raft al Marelui Alb o bucata de branza uscata il privea stramb.
Cu o miscare scurta ii tranti usa-n nas.
Bau un pahar de apa si iesi din bucatarie.
Se uita in portofel. Lung. Il arunca la locul lui.
Tipul de pe hol ii sopti: prostule!
Il injura si pleca din fata oglinzii.
29.05
Variante
Autor: LePetitPrince
Daca esti cinstit ai sansa sa fii sarac. Daca esti sarac ai mai multe posibilitati: sa nu cumperi, sa cumperi putin si bun, sa cumperi mult si prost. Mai exista si alte variante: sa cumperi putin si prost; sa cumperi mult si bun. Ultima e pentru saracii cinstiti smecheri.
08.05
Nemultumitul
Autor: LePetitPrince
De felul lui, era un om nemultumit.
Cum ajunsese asa, cu motiv sau fara, nu mai conta. Era.
“Auzi acolo: sa nu-ti faci pravalie cu scara! Stiu ei ca am eu bani de pravalie! Si uite si astia cata casa si-au facut! Nu le mai ajunge!”
Pe frontispiciul cladirii in fata careia se afla scria: Teatrul National.
La ce mana se poarta bratara
13.05
Autor: LePetitPrince
La ce mana se poarta bratara.
Stia asa: bratara se poarta pe mana dreapta, ceasul pe cea stanga.
Asa ca o puse pe dreapta, desi, cum nu purta ceas, mana stanga era libera.
Cu dreapta facea multe si bratara - purtata permanent - ba se agata, ba ii stanjenea miscarile.
Intr-o zi s-a desfacut inchizatoarea si a cazut.
A ridicat-o, a pus-o din nou la mana dar nu reusea sa o inchida cu stanga. Nu era nimeni in jur s-o ajute, asa ca a mutat-o la stanga si a inchis-o cu dreapta cea destoinica.
A purtat-o mult timp la stanga si era mult mai bine, nu se mai agata si nu mai incomoda defel.
Cand a realizat acest lucru a realizat si altceva: singurul motiv pentru care o purtase pe dreapta era pentru ca asa stia ca trebuie.
Eticheta: PA-uri
21 iulie 2009
Nebunia numita PA
Despre proza arhiscurta (PA) am aflat de la Calin - care o defineste, pe scurt: "...este vorba despre texte foarte scurte, de aproximativ 500 de semne. Sunt texte care încearca sa surprinda esenta unor gânduri, trairi sau povesti cu mai mult sau mai putin tâlc. Sunt povesti în sine care traiesc pe un spatiu concret extrem de mic dar care îsi propun sa vietuiasca mult mai mult si mai profund în mintea cititorului."
Mi se pare o definitie foarte buna.
Ideea prozei arhiscurte a fost salutata de multi cititori, ei insisi autori de bloguri.
Cristian Lisandru a comentat: "Ideea mi se pare extrem de interesanta – numarul de semne mai mic nu te poate opri sa extragi idei bune pe care sa le îmbraci într-o haina literara demna de a fi parcursa de câti mai multi ochi…"
Gabi spune: "Imi place aroganta ta. Eu cred ca in online textele scurte si cu mesaj sunt cele mai citite. In goana dupa informatie, acumulare dar si relaxare online avem nevoie de asa ceva"
Leo zice: "Ma las dusa de valul PA si citesc, si scriu… E o nebunie frumoasa in lumea asta urata. Nici nu credeam ca oamenii mai pot avea astfel de arogante.
Ma declar o aroganta de azi inainte !"
Frumoasa aroganta, nu-i asa Leo?
Descopar PA-urile lui PAul si nu numai PA-urile; blogul lui; si pe el, omul-linie-de-orizont
Ca sa contribui si eu cu ceva la definitie, zic: ce e haiku pentru poezie e PA-ul pentru proza.
Drawforjoy imi raspunde: "Lepetitprince, si eu m-am gandit la asemanarea asta. Iar haiku este mereu in sufletul meu. Totusi…parca aura lor e diferita."
Are dreptate.
Ar mai fi multe de spus dar acum o sa mai adaug doar un lucru: ambitia sau nebunia lui Calin este ca PA-ul sa devina un gen literar. De ce nu? Am putea citi in metrou mici brosuri cu PA-uri in loc de ziare pline cu toate prostiile.
Eu prevad ca va fi genul preferat al blogosferei: spune multe in cuvinte putine, asadar e pentru oameni care nu au rabdare sau timp sa citeasca postari lungi. Prevad prozei arhiscurte un viitor stralucit, de aceea i-am confectionat un banner prin care declar ca o sustin.
Eticheta: link-uri
Mi se pare o definitie foarte buna.
Ideea prozei arhiscurte a fost salutata de multi cititori, ei insisi autori de bloguri.
Cristian Lisandru a comentat: "Ideea mi se pare extrem de interesanta – numarul de semne mai mic nu te poate opri sa extragi idei bune pe care sa le îmbraci într-o haina literara demna de a fi parcursa de câti mai multi ochi…"
Gabi spune: "Imi place aroganta ta. Eu cred ca in online textele scurte si cu mesaj sunt cele mai citite. In goana dupa informatie, acumulare dar si relaxare online avem nevoie de asa ceva"
Leo zice: "Ma las dusa de valul PA si citesc, si scriu… E o nebunie frumoasa in lumea asta urata. Nici nu credeam ca oamenii mai pot avea astfel de arogante.
Ma declar o aroganta de azi inainte !"
Frumoasa aroganta, nu-i asa Leo?
Descopar PA-urile lui PAul si nu numai PA-urile; blogul lui; si pe el, omul-linie-de-orizont
Ca sa contribui si eu cu ceva la definitie, zic: ce e haiku pentru poezie e PA-ul pentru proza.
Drawforjoy imi raspunde: "Lepetitprince, si eu m-am gandit la asemanarea asta. Iar haiku este mereu in sufletul meu. Totusi…parca aura lor e diferita."
Are dreptate.
Ar mai fi multe de spus dar acum o sa mai adaug doar un lucru: ambitia sau nebunia lui Calin este ca PA-ul sa devina un gen literar. De ce nu? Am putea citi in metrou mici brosuri cu PA-uri in loc de ziare pline cu toate prostiile.
Eu prevad ca va fi genul preferat al blogosferei: spune multe in cuvinte putine, asadar e pentru oameni care nu au rabdare sau timp sa citeasca postari lungi. Prevad prozei arhiscurte un viitor stralucit, de aceea i-am confectionat un banner prin care declar ca o sustin.
Eticheta: link-uri
20 iulie 2009
Cand aveti drum prin...
... Ploiesti
In aceasta casa s-a nascut si a trait o parte a vietii Nichita Stanescu.
Poetul s-a nascut in 31.03.1933, abia acum cand am scris data nasterii am realizat cate cifre 3 are (Sfanta Treime).
... Busteni
... trebuie sa vedeti Casa Memoriala Cezar Petrescu.
Oare "Fram, ursul polar" a prins viata dupa ce inspiratia
s-a desprins din albul zapezilor de sus, de pe Bucegi si a pasit
peste pervazul acestei ferestre?
Fereastra apartine casei de mai jos (da in spate).
Bustul apartine scriitorului in fata caruia ma plec cu
recunoastinta si respect, Cezar Petrescu, unul dintre
preferatii mei.
Sper ca fotografiile (pe care le-am facut cu mult drag) sa va puna pe drumuri. La propriu.
In aceasta casa s-a nascut si a trait o parte a vietii Nichita Stanescu.
Poetul s-a nascut in 31.03.1933, abia acum cand am scris data nasterii am realizat cate cifre 3 are (Sfanta Treime).
... Busteni
... trebuie sa vedeti Casa Memoriala Cezar Petrescu.
Oare "Fram, ursul polar" a prins viata dupa ce inspiratia
s-a desprins din albul zapezilor de sus, de pe Bucegi si a pasit
peste pervazul acestei ferestre?
Fereastra apartine casei de mai jos (da in spate).
Bustul apartine scriitorului in fata caruia ma plec cu
recunoastinta si respect, Cezar Petrescu, unul dintre
preferatii mei.
Sper ca fotografiile (pe care le-am facut cu mult drag) sa va puna pe drumuri. La propriu.
Crucea de pe Caraiman
Daca cucul ar fi fost LePetitPrince
...ar fi postat ca si mine, la rubricile de "comentarii" pe blogul lui Calin.
"Cuibul", gasit intamplator, mi-a placut asa de mult incat excursiile pe net - rare pana atunci, au devenit zilnice. El m-a lasat in casuta lui si m-a tot indemnat sa mi-o fac pe-a mea dar eu, fiind o obraznicatura, am tot intarziat sa plec de acolo. Cuibul avea atata poezie! Si nu numai. Gazda e speciala: inteligenta, cu bun simt si bun gust.
Ca si majoritatea vizitatorilor.
Voi numi "Postari de cuc" postarile mele care au vazut "lumina netului" la Calin.
Incep cu una dintr-o noapte cand Gabi (care are o raza de soare) fierbea o ciorba si eu imi faceam de lucru cu niste arici (pornind de la soparla tatuata de Calin pe sosea). Nu stiu cum, am ajuns sa fac marturisiri despre "starea de arici"- care nu-mi e deloc straina si care, iata, m-a inspirat ca sa scriu atunci, ad-hoc, aceasta poezie:
Eu sunt ariciul!
Am tepi, intep, am nasul ascutit,
Sunt cenusiu, urat, ghebos si inrait.
Nu puneti mana! Puteti sa va otraviti,
Sa sangerati, mai rau, puteti sa si muriti.
Eu sunt ariciul !
Cumplit intors pe dos,
Tacut si incruntat oricand
Sunt paradoxul cel mai paradox
Am tepi, si, totusi, sunt asa rotund !
03 iulie 2009
"Cuibul", gasit intamplator, mi-a placut asa de mult incat excursiile pe net - rare pana atunci, au devenit zilnice. El m-a lasat in casuta lui si m-a tot indemnat sa mi-o fac pe-a mea dar eu, fiind o obraznicatura, am tot intarziat sa plec de acolo. Cuibul avea atata poezie! Si nu numai. Gazda e speciala: inteligenta, cu bun simt si bun gust.
Ca si majoritatea vizitatorilor.
Voi numi "Postari de cuc" postarile mele care au vazut "lumina netului" la Calin.
Incep cu una dintr-o noapte cand Gabi (care are o raza de soare) fierbea o ciorba si eu imi faceam de lucru cu niste arici (pornind de la soparla tatuata de Calin pe sosea). Nu stiu cum, am ajuns sa fac marturisiri despre "starea de arici"- care nu-mi e deloc straina si care, iata, m-a inspirat ca sa scriu atunci, ad-hoc, aceasta poezie:
Eu sunt ariciul!
Am tepi, intep, am nasul ascutit,
Sunt cenusiu, urat, ghebos si inrait.
Nu puneti mana! Puteti sa va otraviti,
Sa sangerati, mai rau, puteti sa si muriti.
Eu sunt ariciul !
Cumplit intors pe dos,
Tacut si incruntat oricand
Sunt paradoxul cel mai paradox
Am tepi, si, totusi, sunt asa rotund !
03 iulie 2009
17 iulie 2009
16 iulie 2009
Treceri
La trecatoarea sufletului meu
Se revarsa cascade de vise
Si pocnesc muguri,
Muguri vapai.
Cu sufletul fara prihana
Strabat cai batatorite
Si ele ma abat
De la mine.
Eticheta: poezii
Aproape de stele
Aproape de stele
Ochi rotunzi - eu
Luminand - ele.
Bucegi, 11.11.2007
Tags: aproape de stele, ochi rotunzi, ele
Calaret fara cal
De cate ori gandu-mi se-ndreapta spre abis
aluneca in cripta crapata si prelunga
cu stearpa perspectiva de-a mai iesi afara.
Ma chinuie o umbra de vis neimplinit
incalec iar pe saua de prea mult timp lucioasa
apuc de coama timpul nu pot sa-l trag la mine
ma ard cumplit la deste cand sa-l apuc mai bine
Tags: abis, cripta, stearpa perspectiva, vis, coama, timpul, prelunga, umbra, gandul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)