Autor: LePetitPrince
Patrunzand in poezie intorc fata de la voi
Muzele vor sa ma stie si ma cheama inapoi
Ma petrec prin galaxie luand stelele la rand
Le sarut pe fiecare si nu stiu de rad sau plang.
In cuvinte aduc vapaia visurilor lor de stele
Le golesc cu lacomie si ma umplu iar de ele
Un gol las in intuneric stralucirea lor e-n mine
Si nu am a spune inca de mi-e rau sau de mi-e bine
Cuvintele sunt in mine inca ma tin in robie
Zbaterea lor dulce este si amara la un loc
Din pulberi fine de stele un prea plin de poezie
N-ar iesi fum niciodata daca nu ar fi si foc.
Eticheta: poezii
Tags: dor de stele, cuvinte, vapaia, lacome, golesc, ntuneric, poezie, robie, fum, foc, pulberi, rad, plang, gol, stralucire
servus...
RăspundețiȘtergeree tentant si chiar binefacator uneori sa o iei hai-hui prin galaxie eliberînd cuvintele... :)
toate cele bune!
servus flavius, asa-i!
RăspundețiȘtergereSa fie bune si la tine!
O foarte frumoasă poezie, cu văpaie de stele concretizată în cuvinte bine alese...
RăspundețiȘtergereOf, Cris...eu stiu? cuvintele astea...prietene mi-s dar vreau sa sune intr-un fel puse unele langa altele ...si trebuie sa mai aiba si inteles.
RăspundețiȘtergereAm sucit ultima strofa ...poate acum.
Foarte frumoasa poezia scrisa de Le Petit Prince. este un fel de autoportret :)
RăspundețiȘtergereBun foc, de iese asa poezie !
RăspundețiȘtergereputea sa fie mai modest dar...n-a avut alta rima
RăspundețiȘtergere@draw
RăspundețiȘtergereo parte din mine da, e acolo, asa cum o parte din tine e in desenele tale
Din pulberi fine de stele iti trimit si eu un semn
RăspundețiȘtergereLeganand suave ganduri si vestind placut le indemn
Gabita semnul de la tine e binevenit mai ales ca tu stai bine cu raza de soare...multumesc!
RăspundețiȘtergere