Nota: Acest text nu-mi apartine. L-am gasit expus in biserica Arbore si l-am transpus aici exact cum este acolo - cu tot cu punctuatie. Sa se citeasca, sa se stie.
O sa ma iertati, ca, din cand in cand, plictisesc cu astfel de postari. Nu stiu cat de mult merit eu sa ma fi aflat acolo dar stiu ca exista oameni iubitori si cunoscatori de istorie, religie, arta, oameni care merita cu prisosinta sa isi bucure ochii si sufletul cu astfel de monumente. Unii dintre ei n-au putut inca sa ajunga acolo. Altii nici nu spera sa ajunga vreodata. Exista o oarecare probabilitate sa treaca pe aici un astfel de om. Daca treci, omule, gandeste-te ca esti acolo, ca ai patruns intre peretii ce adapostesc sfinti si parinti si in netulburarea lacasului sfant citesti ce ti se ofera. Nu am alterat cu nimic ceea ce ai putea gasi acolo.
Biserica Arbore
Note istorice
Monumentul de arta medievala romaneasca Arbure este situat pe o ramificatie a soselei nationale care leaga Suceava de Radauti.
Locul in care se afla monumentul a luat numele de la boierul Luca Arbure, portar de Suceava in timpul voievodului Stefan cel Mare. La 7 martie 1502, Luca Arbure a cumparat acest loc de la descendentii boierului Harman; atat Stefan cel Mare cat si urmasii sai, Bogdan al III-lea si Stefanita au recunoscut actul de cumparare si l-au intarit.
Luca Arbure isi construieste aici, incepand cu data de 2 aprilie 1502, curtea boiereasca si capela, ultima fiind terminata dupa cum indica pisania, la 29 august 1503, azi nu s-a mai pastrat din complexul curtii boieresti ale carei ruine mai existau in secolul trecut, decat biserica.
Luca Arbure a pictat biserica in interior, probabil, imediat dupa constructia ei si, dat fiind rolul de necropola a familiei, ce se mai atribuie capelei, a pregatit mormantul pe care a ridicat in 1503 un baldachin cu inscriptie flancata de stemele heraldice ale familiei.
Portarul de Suceava si sfatuitorul lui Stefanita Voda, Luca Arbure, a fost decapitat de acesta in 1523, pe motivul unei tradari nedovedite odata cu tatal lor fiind omorati de catre Stefanita si fiii lui Luca Arbure, Toader si Nechita. Toti trei, impreuna cu Iuliana, sotia lui Luca Arbure, au fost inmormantati in biserica.
Monumentul a avut de suferit in anul 1538, in timpul invaziilor turcesti ale armatei lui Soliman Magnificul, cand fetele personajelor pictate, precum si alte fragmente de pictura, au fost distruse.
In anul 1541 Ana, o sora a lui Luca Arbore a platit pictarea fatadelor bisericii precum si unele retusuri la picturile din interior.
In cursul secolului trecut constructia a fost lipsita de acoperis ceea ce adus la distrugerea in buna parte a picturii din interior si exterior.
Arhitectura
Ansamblul se compune din biserica, turnul clopotnita de pe latura de nord. Biserica este de plan pseudo-triconic, boltita cu doua cupole prinse sub un singur acoperis. Interiorul este compus din: altar, naos si pronaos.
Absida altarului este semicirculara atat la exterior cat si la interior.
Naosul este compus dintr-un spatiu dreptunghiular largit la nord si la sud prin doua nise in arc de cerc sapate in grosimea peretilor laterali. Deasupra naosului se ridica o calota semisferica pe un sistem de boltire specific moldovenesc, compus din arce longitudinale si transversale, pandantivi si arce piezise.
Pronaosul, de forma dreptunghiulara, este ingustat printr-un sistem de arce etajate, patru longitudinale si patru transversale, formand la partea superioara un patratin care, prin intermediul pandantivelor, este acoperit cu o calota semisferica.
Constructia prezinta in exterior, in partea de vest, o ampla nisa incheiata cu o arcada in plin centru, sistem care se mai gaseste doar la monumentul din Reuseni.
Pictura
Pictura din interiorul bisericii de la Arbore, grav deteriorata din cauza fumului de la lumanari si a faptului ca edificiul a fost descoperit aproape un secol, se citeste cu mare greutate. Ea respecta iconografia stabilita in timpul lui Stefan cel Mare.
Dincolo de ascetismul specific picturii bizantine si postbizantine, la Arbure este evidenta o anume inclinatie spre portretistica. Astfel, sunt figurile de martire din registrul inferior al peretilor pronaosului, dintre care se remarca prin distinctia miscarii, a desenului si a cromaticii rafinate, portretul Sf, Marina.
La Arbure apar doua tablouri votive ale familiei Arbure: unul este cel din pronaos, situat sub baldachinul mormantului lui Luca Arbure; al doilea se afla pe peretele vestic al naosului in dreapta usii. Ele reprezinta deopotriva pe Luca Arbure, pe sotia sa, Iuliana, si pe fiii lor, Toader si Nechita. In ambele cazuri, fiind vorba de portretele unor boieri si nu de cel al voievodului, zugravul si-a permis mai multa libertate in reprezentarea fidela a trasaturilor fizionomice ale personajelor, surprinzand, deopotriva calitatea si defectele figurilor.
Tablourile votive de la Arbure sunt remarcabile nu numai pentru calitatea de document istoric, fiind printre putinele reprezentari veridice ale boierilor romani, personalitati deosebite in viata politica si culturala din Evul Mediu al tarilor romane, dar si pentru informatiile pe care le aduce istoria artei decorative, prin reprezentarea cu precizie a costumelor pe care le purtau boierii in epoca: caftane din materiale bogate, lucrate cu fir de aur si argint, importate din occident; podoabe din perle, din aur si alte materiale pretioase. Camasa doamnei Iuliana aminteste, atat prin croiala cat si prin decoratia bogata, de iile taranesti care se mai poarta azi in Bucovina.
Pictura exterioara a fost realizata in 1541 de "Dragos Zugrav, fiul popii Coman din Iasi", asa cum indica inscriptia pictata deasupra usii de la intrarea in naos (azi aproape invizibila).
Sunt din ce in ce mai numerosi cei care recunoasc calitatile de exceptie ale picturii exterioare de la Arbure. Este posibil ca pictorul Drags Coman sa fi intrat in contact cu medii artistice diferite si departate in spatiu: goticul international din Europa centrala, prin preluarea timpului de constituire a faldurilor involburate si colturoase; renasterea italiana - aparitia elementelor de costum din orasele italien ale epocii sau incercarile de sugerare a profunzimii spatiale prin folosirea perspectivei liniare (geometrice); Dragos Coman era bun cunoscator atat a traditiei locale cat si a inovatiilor icongrafice.
In pictura exterioara de la Arbure intalnim, de fapt ca si in celelalte monumente de la Humor, Moldovita, Voronet, elemente autohtone precum: tipologii caracteristice pentru figurile feminine, o hora in scena "banchetului" din "Legenda Sf. Gheorghe".
Pictura de la Arbure, prin calitatile intrisece ale desenului si ale armoniilor cromatice, dominate de verdele luminos, constituie una dintre cele mai rafinate manifestari artistice din Moldova secolului al XVI-lea
Tags:Biserica Arbore, Biserica Arbure, Luca Arbure, Stefan cel Mare, Arhitectura, Pictura
Bucovina
Chiar daca nu am comentat tot timpul,m-am plimbat alaturi de tine prin frumoasa Bucovina si mi-am adus aminte de toamna lui 1988,cand am vizitat acest colt de tara,dar am avut la dispozitie doar o saptamana-mult prea putin timp sa vezi tot ce se poate vedea,asa ca...la drum, ca mai avem multe de vazut!
RăspundețiȘtergereFrumoasa-i tara asta!
@angi
RăspundețiȘtergerema gandeam eu ca mai citeste cineva si trebuie sa recunosc ca ma bucur cand gasesc semne ale trecerii cuiva la astfel de postari, iti multumesc pentru comentariu.
Angi, tot ce gasesti pe aici despre Bucovina e urmare a 4 zile petrecute acolo, cu tot cu drum dus-intors, si cu timp pierdut cu petrecerea de Anul Nou, inainte si dupa...de fapt asa se intampla mereu, plec dintr-un loc si nu ma satur de el, imi spun ca trebuie sa revin...Dumnezeu stie daca o sa mai pot!