A ajuns acasa cu mult dupa pranz, sa fi fost intre patru si cinci. Soarele inca ardea atat de tare incat ii topea pana si gandurile. Se simtea usurat si bucuros de cand s-a vazut pe lista cu admisi, sus, sus de tot. Nu mai voia decat sa stea la umbra nucului. Acolo l-a gasit taica-sau care nu stia ca vine acasa.
- Ce e, ma, cu tine?
- Ce sa fie, am intrat la facultate.
- Da? Bine, ia sarma aia si hai ca avem treaba!
Asa era la tara, mereu era ceva de facut. Stia si admitea asta, inca de cand era un copilandru.
Nota: Aceasta este transpunerea sub forma de PA a unui text scris mai demult si care avea cu mult peste 500 de semne. Cu el am participat la concursul PA24 ore,16-17. Personajul exista si este unul dintre oamenii pe care ii admir foarte mult; sper ca intr-o zi sa scriu mai mult despre el.
Eticheta: PA-uri
alte texte
Munca innobileaza pe om!
RăspundețiȘtergeresi nu-l omoara...in general
RăspundețiȘtergere