Sunt zile in care simtim ca ne fuge pamantul de sub picioare. Daca n-am avea ancore puternice in trecut probabil ca am lua-o la vale...
Multi consideram copilaria ca fiind cea mai frumoasa perioada a vietii.
Incepe de cand ne nastem si tine... n-as putea preciza cat, cred ca pana cand ne lasam doborati de greutati si tristete.
Nu e intamplator ca, din copilarie, ne amintim cel mai bine de situatiile cand am cam bagat-o pe maneca, adica am savarsit mici ispravi.
La un moment dat, un blogger care intre timp a devenit independent de blog, a initiat o "leapsa" cu tema de povestit o isprava care ne-a marcat in vreun fel, sau asa ceva; n-am preluat-o atunci dar mi-a ramas undeva gandul ca trebuie s-o fac intr-o zi.
Azi fac un pas mic inainte, fiindca am nevoie sa ma gandesc inapoi.
As putea sa clasific ispravile savarsite pe perioade din viata:
Povesti cu traznai din frageda pruncie (povesti de prescolar)
Cum am dresat porcul si ce a iesit de Craciun
Cum am zburat cu umbrela de era sa-mi rup picioarele
Cum am plecat in luna nevrand sa cred ca nu pot ajunge dar s-a terminat copacul
Cum am sarit de foarte de sus numai ca sa demonstrez ca nu mi-e frica
Povesti din perioada ciclului primar:
La furat de capsuni si rusinea indurata cand ne-a prins
Expeditiile a la "Ciresarii"
Traznaia de la campionatul de ping-pong cand mi-a crapat obrazul de rusine fata de antrenor
Povesti 5-8
Cum am facut de mi-a crapat iar obrazul de rusine fata de profesoara de romana (la care tineam tare mult).
Cum am experimentat ce am invatat la chimie - explozia din beci.
Trebuie sa-mi mai amintesc "prin cate am trecut"... Iata, traiesc, n-am patit nimic rau!...
Astazi voi face o rugaciune pe care e bine sa o faca fiecare:
Doamne, te rog, fa in asa fel sa nu-mi dispara rasul.
poezii, proza arhiscurta (PA-uri), poze, drumuri, munte, mare, brazi, alti copaci, flori, cer, nori, samburi, apusuri, rasarituri, evenimente, taceri, treceri, jucarele, versuri, cuvinte dragi, nascociri, trairi, povesti, legende, locuri frumoase, oameni frumosi, animalute, vazute, auzite, traite, simtite, fotografiate, foto-incercari, alte incercari, constatari, observatii, proteste, dezbateri, mirari, fotografii si iar fotografii… si ce-o mai fi. www.zbateri.blogspot.com
Cică omul când îmbătrâneşte se înţelepţeşte.Oare?;)
RăspundețiȘtergereZile bune micule prinţ.:)
Acum ne-am pus zambetul pe buze citind cum ai...,dar atunci parintii tai cred ca erau disperati de atatea nazbatii.:)
RăspundețiȘtergerePoate e terapie cu amintiri.Si mie-mi place sa-mi amintesc ce mai faceam,desi sunt mic copil pe langa tine:).
Poti pastra copilaria atata timp cat stii sa razi si sa te bucuri de tot. Nu conteaza varsta.
RăspundețiȘtergerestar,
RăspundețiȘtergerese mai si intelepteste dar nu da pe-afara
angi
RăspundețiȘtergeremai aflau si parintii cate ceva, dar, in general, cand veneau ei de la serviciu eram ingeras
sha
RăspundețiȘtergereasa e, mai ramane sa ne putem bucura mereu
La multi ani,Printesa!
RăspundețiȘtergereAzi te-am transformat,ca doar e o zi speciala!:)
angi, am realizat de mai multe ori ca ar trebui sa renunt la pseudonim ca sa va fie mai confortabil dar tot mi-e greu sa ma despart de Micul Print
RăspundețiȘtergereMultumesc!
Nu schimba nimic! Mie mi-e tare drag Micul Print!:)
RăspundețiȘtergereUn nou PA la orizont. PAvestea merge mai departe...
RăspundețiȘtergere