Era intuneric, atelierul era luminat si se vedea inauntru. Intreaga atmosfera ma atragea intr-un fel magic si mi-am lipit capul de geam ca sa vad mai bine inauntru. Am inghitit cu ochii cat am putut si am scos aparatul de fotografiat sa iau si pentru acasa. Pictorul era inauntru si m-a observat. A iesit, mi-a zambit. Usor incurcata, i-am cerut voie sa-l fotografiez. Cred ca am avut emotii, n-am reglat prea bine aparatul... Insa, asa cum au iesit, pozele isi fac treaba: imi amintesc de o vacanta intr-o tara uimitoare si de o imprejurare ce a avut farmecul ei.
Pentru miercurea fara cuvinte, fotoreporterul lui peste prajit.
Ce poate fi mai minunat decât creaţia unui artist... :)
RăspundețiȘtergere@Mona
RăspundețiȘtergereSuntem creatori atat cat ne lasa sa fim cel mai mare creator
Foarte frumos!
RăspundețiȘtergereAș fi pățit exact ca tine...
RăspundețiȘtergereMiroase a uleiuri proaspete, ca în orice atelier de pictură.
RăspundețiȘtergerece atmosfera calda si relaxanta! frumoasa vizita!
RăspundețiȘtergereHappy WW! :)
ce ateler primitor!
RăspundețiȘtergere@ minoki
RăspundețiȘtergerela fata locului era si mai frumos
@tu1074
RăspundețiȘtergereprobabil reactionam la fel la anumiti stimuli
abbi
RăspundețiȘtergeremiros de creatie
Carmen, a fost o trecere...
RăspundețiȘtergereadriana
RăspundețiȘtergereprimitor, intr-adevar