Inca doua

Ieri mi-am petrecut ziua cu ardelenii mei cei mai dragi.
Era cam frig si cum am stat mai mult prin curte mi-am varat mainile in buzunare. Odata cu acest gest, de un firesc absolut, mi-am amintit niste vorbe impinse de scurgerea timpului prin cine stie ce ungher de memorie: "No, ui la ei cum stau cu manurile in jep cand ii atata de lucru!"

Si tot ieri, cand cineva isi arata cureaua pe care abia si-o cumparase, m-am trezit ca-i spun: "Esti falos ca ai bracinar nou!"

Pe "falos" il aveam deja in lista dar "bracinar" nu aveam si tare m-am bucurat ca am mai facut rost de-un cuvant. Nimeni nu stia de ce am exclamat cu bucurie: bracinar! Dupa care am disparut repede cautand ceva de scris ca sa am siguranta ca atunci cand ajung acasa il trec in lista.
Cred ca daca as sta o vreme in satul bunicilor as regasi multe din cuvintele ramase in casa lor. Chiar daca casa are acum termopane si peste drum e un "market".