LE ROI SOLEIL

Sunt Regele Soare
in palat ma asteapta
averi fara numar
si-o dama stilata.

Bucate alese
si vinuri de casta
pe tavi aurite
belsug imi arata.

Cu fine brocarturi
slujitorii ma-mbraca
ma scalda-n parfumuri
si-n urma mea calca.

Cu totii doresc
sa-mi fie pe plac
dar mie imi pasa
mai mult de-un dovleac
decat de o sluga
(ca-i buna ori zaluda
mie imi e totuna).

In palat voi gasi
Un lux orbitor
Cu asa o viata
Imi e greu sa mor.

Pacat doar c-atunci
cand rolul s-a ispravit
prea trist plec din scena
si-s doar un parlit.

Etichete: poezii, orasul PA

UPDATE 15 NOV 2013:
in cinstea "profului" de romana care a zis ca-mi viziteaza blogul o sa refac poezia; varianta de mai sus e asa cum a curs la vremea respectiva, am lasat-o asa cum a curs, cu rime imperfecte.

Deci, varianta un pic periata:

LE ROI SOLEIL

Sunt rege si merit din plin
Sa trăiesc fără niciun chin.
În palat mă aşteaptă averi uriaşe,
Bucate alese si femei frumoase,
Podoabe si mantii din brocarturi fine
Doar nu pot sa pun orişice pe mine…
Zilnic mă scald în felurite parfumuri,
Si beau cele mai renumite vinuri.
Sunt nevoit sa trăiesc intr-un lux orbitor…
Cu asa fel de viaţa nici n-as putea sa mor.
Păcat doar ca spectacolul s-apropie de sfarsit…
O sa plec din scena si voi fi iar un parlit.