fotografie din Atena |
Mergeam pe o strada pietonala cu ochii prin vitrine cand am observat ca mi s-a dezlegat siretul la unul din adidasi. Fireste, trebuia sa-l leg cat mai grabnic asa ca am inceput sa caut din ochi un loc unde sa ma retrag sa-l leg la loc, si, numai bine, imi apare in fata ochilor o chestie destul de mare de metal buna de pus piciorul ca sa-mi leg siretul.
Pun piciorul, leg siretul si... ma relaxez. Ridic ochii si vad statuia din imagine. Ups! Era cutia unde strangea omu' banii!
Am privit omul, zambea; si-a dat seama ca n-am facut-o intentionat si sunt in incurcatura... mi-a zambit (ca o statuie ce era) si mi-a trecut jena, nici acum nu realizez cum am putut sa fiu cu capul in nori in asemenea masura...
Înseamnă că îşi juca rolul suficient de bine, nu?
RăspundețiȘtergereda, a fost... ingaduitor.
RăspundețiȘtergere( si statuile zambesc cateodata, nu? S-au scris si PA-uri despre asta)