Nu-i slobod sa sudui !

O scena care se petrecea in fiecare seara la bunici: scoaterea afara a pisicii de sub soba din bucatarie, afara sau in "tarnat" - daca afara era un frig de sa nu dai mata afara din casa.
Buna(bunica) ma punea pe mine sa scot pisica si mosu(bunicu) ma privea tacut si bland cum faceam ture si bateam din palme strigand la pisica.
Numai ca, intr-o seara, dandu-mi mai multa osteneala, m-am trezit spunand : "A naibii pisica, nu vrea sa iasa!".
In secunda urmatoare m-am inrosit si as fi vrut sa intru in pamant de rusine. Facusem nefacuta! La bunici in casa nu se pronuntau cuvinte necurate. In zadar am vrut sa-mi mananc vorbele ca bunicul deja auzise. Cu aratatorul ridicat si cu chipul abatut mi-a spus cu glas apasat: "Nu-i slobod sa sudui!"

Parca mai era nevoie sa-mi spuna! Simt si azi rusinea de atunci si multe zile am fost cuminte-cuminte ca sa sterg imaginea de pacatosenia pamantului ce eram. De-ar fi stiut bunicul ce-mi putea pielea cand nu eram in casa lor...

Si iata cum amintirile mi-au adus inca doua cuvinte pentru lista cu cuvinte din casa bunicilor.
Cele doua cuvinte le-am adaugat in lista inca din ziua cand scena cu pisica mi-a aparut subit in minte si odata cu ea cuvintele bunicului.

P.S.
Azi am mai regasit un cuvant. Asistand la o discutie intre doi liceeni m-am trezit gandit: " Maaai, da' ocosi mai sunt copiii in ziua de azi!" exact asa cum spunea buna-mea cand nepotii se dovedeau priceputi la vorba sau fapta.