Urcam prin padure, urcam.
Muntele se vede imens printre ramuri, mai mult, isi face simtita prezenta prin bolovanii rostogoliti demult, atat de demult incat au devenit una cu copaci, cu cararea sau cu alt loc in care s-au oprit. S-au deghizat in verde si nu mai recunosc ca sunt bolovani (!).
Uriasul era sus, puii de urias erau chiar in calea noastra.
Cine stie pe unde ajungeau daca nu se opreau izbindu-se de copacii bajini si puternici.
Lemnul a infiat piatra:
(va urma)
Tags: munte, padure, bolovani, copaci
Etichete: Foto, Mediu, drumuri, munte
Cand muntele te cheama... (1)
Cand muntele te cheama... (2)
...de multe ori, ultimul bastion al linistii; dar pana cand?
RăspundețiȘtergereTare faine locurile prin care colinzi!
RăspundețiȘtergere