Cand era foarte trista isi cumpara un lucrusor moale. O caciulita. Un fularel sau botosei. Se bucura de atingerea lui pufoasa si se simtea mai bine. De la o vreme isi cumpara pijamale. Din acelea de finet moale. Ca o imbratisare.
of, inginerii astia! Botosei de casa, bre! D-aia moi...asta e complexul! Acum precis ma intrebi daca statea cu caciula-n cap si cu fularul la gat in casa!
:)) o ia cu somn acum:P înainte trăgea să iasă afară... cum se mai schimbă lumea
RăspundețiȘtergerece te face sa crezi ca-i vorba de aceeasi persoana?
RăspundețiȘtergereaceeaşi persoană? nu înţeleg:) eu mă refeream strict la personajul din povestioara ta fără nicio ancorare în real....
RăspundețiȘtergerestrict la povestioara: caciulita si botoseii te-au facut sa crezi ca-i arde sa iasa afara?
RăspundețiȘtergerenu e logic? altfel de ce ţi-ai mai cumpăra aşa ceva? sper acum că nu are un complex ciudat din cauza căruia trebuie să posede lucruri:)
RăspundețiȘtergereof, inginerii astia! Botosei de casa, bre! D-aia moi...asta e complexul!
RăspundețiȘtergereAcum precis ma intrebi daca statea cu caciula-n cap si cu fularul la gat in casa!
=)) nu te întreb că ştiu:)) nu şi-a plătit datoriile la căldură şi i-au tăiat ăştia agentul termic:)) frig tare:)))
RăspundețiȘtergerehai ca am facut varza bietul PA...dar macar am ras de n-am mai putut!
RăspundețiȘtergereTu ai inceput!
nu nu, botoşeii sunt vinovaţi:))
RăspundețiȘtergerechiar nu vezi aura de deasupra capului meu?:)
Ba o vad...se stramba si scoate limba!
RăspundețiȘtergeregata n-o mai scoate că am pedepsit-o pe neruşinată, auzi dom'le la ea: „mă strâmb pentru că pot” :)
RăspundețiȘtergerepoate si sa ramana asa, stramba, na!
RăspundețiȘtergere