Locul unde i-am intalnit era unul cu vad comercial: o parcare unde se adunau gospodarii din satele raspandite de-a lungul culoarului Rucar -Bran sa vanda produse facute de ei, in casa. Gasesti pe “botul” masinilor, sau pe alte tarabe improvizate, branza de burduf in coaja de brad, carnati afumati, siropuri naturale din muguri de brad, miere, dulceturi. N-ai cum sa le ignori existenta; acolo e musai sa opresti. E unul din locurile de belvedere ce ofera mai mult decat cele obisnuite pentru ca de acolo poti vedea, in acelasi timp, crestele Pietrei Craiului si Bucegilor. Alaturarea celor doua masive muntoase face peisajul coplesitor. Ochii iti aluneca roata dezmierdand departarile pana cand ajung de unde au plecat iar gandurile ti se lasa in voia coamelor muntoase. Extazul ar fi deplin daca n-ai observa in imediata apropiere un fapt ce te aduce rapid cu picioarele pe pamant.
La inceput nu realizezi ca ghemotoacele de lana expuse spre vanzare sunt catelusi. Unii dintre cei mai dragalasi, ciobanesti mioritici decazuti - fara voia lor - din mareata misiune de a deprinde, pe langa parintii lor, cum sa apere pana la ultima suflare avutul eventual viata stapanului si prietenului lor, omul. Vanzatorii nu cred sa fi fost ciobani. Ciobanii nu ar vinde copiii prietenilor lor.
Tinuti intr-o cutie de carton unde abia aveau loc sa stea, cu toata blanita lor pufoasa, pareau zgribuliti de frig si tristi. Noroc ca erau luati in brate din cand in cand. Lumea se uita la ei si-i puneau repede la loc, din cauza mirosului de excremente capatat din sederea in cutia aceea insalubra.
Incepe sa-mi sune in cap: “Puneti mana pe Vasilica ca sa aveti noroc tot anul !” si revad o scena cu un vanzatorul de noroc intalnit inainte de Anul Nou prin piata. Vasilica era un mielut slabut, insuficient dezvoltat pentru a fi despartit de mama lui si tarat pe strazi...
Sunt pui lipsiti de noroc, care suporta povara singurei lor vinovatii : dragalasenia.
30 octombrie 2009
28 octombrie 2009
Rasaritul meu
Parca mi-e foame de un rasarit...Deja?...abia am mancat.
Doar nu a trecut chiar asa de mult timp de asta vara. Si, ce? Trebuie sa fie vara ca sa ai un rasarit? Nu...dar vara e altfel: intra mai bine in mine. Nu doar prin ochi ci prin fiecare por al pielii dezgolite.
Hainele sunt in plus in ritualul meu cu soarele.
Eticheta: foto
Nazdravana
De Mos Nicolaie gasea in ghete dulciuri cu toate ca mereu era amenintata: daca nu esti cuminte, Mos Nicolaie o sa-ti aduca o nuielusa. Dulciuri primea si fara sa-i aduca Mos Nicolaie. Mereu primea dulciuri. Aproape se saturase de atatea dulciuri.
"Cum or fi nuielusele?"..."Of, de-ar veni odata Mos Nicolaie!..."
PA la tema propusa de Calin: "Bataia e rupta din rai"
Eticheta: PA-uri
"Cum or fi nuielusele?"..."Of, de-ar veni odata Mos Nicolaie!..."
PA la tema propusa de Calin: "Bataia e rupta din rai"
Eticheta: PA-uri
Liderul
Locul lui era in sectie, in salopeta murdara de unsoare neagra de la strunguri, langa cei ca el, cu liceul terminat cu chiu cu vai la seral.
Numai ca el fusese baiat descurcaret. A dat din coate, a pus o vorba ici, una colo, a fost trimis la niste cursuri si iar a mai dat din coate...A ajuns lider de sindicat si a scapat de munca. Toata ziua statea in biroul lui - avea birou de sef de sindicat - si umbla imbracat numai la costum si cravata.
Tanarul inginer, fost student stralucit, repartizat dupa facultate in uzina, intra timid si ramase langa usa strangand cererea in mana.
"Liderul" i-a aruncat o privire piezisa in care se citea un soi de sila. Inginerul se privi pe haine de la gat in jos. S-o fi murdarit de ceva? Nu era nimic in neregula cu tinuta lui. Ridica ochii spre cel de la care astepta o semnatura pe cererea de obtinere a unei locuinte.
- Ce vrei domnule?, catadicsi liderul sa-l intrebe.
- Am venit cu cererea pentru casa...
- Poftim! incepu seful sindicatului. Nici n-a venit bine si vrea casa, domnul! Ba, tu stii cat am invatat eu ca sa ajung unde am ajuns?
Tanarul, spre norocul lui, nu stia. Altfel poate nu s-ar fi putut abtine si ar fi ras. N-ar mai fi pupat el semnatura.
Numai ca el fusese baiat descurcaret. A dat din coate, a pus o vorba ici, una colo, a fost trimis la niste cursuri si iar a mai dat din coate...A ajuns lider de sindicat si a scapat de munca. Toata ziua statea in biroul lui - avea birou de sef de sindicat - si umbla imbracat numai la costum si cravata.
Tanarul inginer, fost student stralucit, repartizat dupa facultate in uzina, intra timid si ramase langa usa strangand cererea in mana.
"Liderul" i-a aruncat o privire piezisa in care se citea un soi de sila. Inginerul se privi pe haine de la gat in jos. S-o fi murdarit de ceva? Nu era nimic in neregula cu tinuta lui. Ridica ochii spre cel de la care astepta o semnatura pe cererea de obtinere a unei locuinte.
- Ce vrei domnule?, catadicsi liderul sa-l intrebe.
- Am venit cu cererea pentru casa...
- Poftim! incepu seful sindicatului. Nici n-a venit bine si vrea casa, domnul! Ba, tu stii cat am invatat eu ca sa ajung unde am ajuns?
Tanarul, spre norocul lui, nu stia. Altfel poate nu s-ar fi putut abtine si ar fi ras. N-ar mai fi pupat el semnatura.
27 octombrie 2009
Captivitate
Iesind pe veranda, zabovi putin ascunsa privirilor lui atrase intr-acolo ca pe niste linii de forta. Lui, camera ii paru deodata goala, vidata chiar. Dupa cateva clipa, femeia aparu de dupa perdeaua de iedera, si reveni langa el, cuibarindu-i-se la pieptul care se ridica de parca primise aer proaspat. Fericirea il surprinse intrebandu-se:"Daca ar fi stat mai mult pe veranda, mi-ai fi putut lipsi mai mult?"
Text si foto: LePetitPrince
Eticheta: PA-uri
26 octombrie 2009
A Present For Your Blog
Draw s-a gandit sa ne premieze: A Present For Your Blog
Am multumit si am luat acasa cutia cea frumoasa.
(Daca nu eram LePetitPrince nu stiam ce e in cutie...asa stiu si nu mai trebuie sa o deschid).
Draw mi-a dat voie sa o daruiesc la randul meu.
Eu o daruiesc tuturor curiosilor.
Am multumit si am luat acasa cutia cea frumoasa.
(Daca nu eram LePetitPrince nu stiam ce e in cutie...asa stiu si nu mai trebuie sa o deschid).
Draw mi-a dat voie sa o daruiesc la randul meu.
Eu o daruiesc tuturor curiosilor.
25 octombrie 2009
Prajiturica
Aici am esenta. Bun. O sa o incorporez in compozitie pana la dizolvare dar va trebui sa am grija sa nu-si piarda taria. Esenta trebuie sa se simta la final, discret. Apoi amestec cu ingredientele alese pentru savoare pana se intrepatrund bine-bine. Dupa ce compozitia a crescut se toarna in forme. Si uite asa, dintr-un proverb, se ajunge la un PAverb.
Eticheta: PA-uri
Eticheta: PA-uri
24 octombrie 2009
22 octombrie 2009
Am pus de un PA, noi, PA-uritorii (fauritorii de PA uri)
Sigur ca da! Calin face iar militarie cu noi ...ne-a pus la treaba! Si noi, amaratii de noi, atat asteptam! Bolnavi ce suntem! Cel putin eu, ce sa o mai dau cotita, atat asteptam!
Peste sufletul imbracat in blues jeans am tras repede halatul cu buzunarele doldora de PA-uri. Pai n-am incotro, te pui cu instigatorul la PA-uri?
A naibii nascocire si PA-ul asta ramificat...ca si gimnastul meu.
Si marele maestru lanseaza: pe locuri, fiti gata, start: "Am nimerit in plina nebunie"
Gabi adauga: "Depărtarea de realitate se poate face încet, folosind rotiţele fără zimţi". Eu lipesc: "Oratorul stia foarte bine ce are de facut"si apoi "Il simteam incordat ca pe o fiara inainte de atac atunci cand, simtind ca multimea s-a potolit si il asculta suficient de atenta, pregati asaltul final asupra constiintelor"
De acum trebuie sa pregatesc finalul ca-s mai mult de 50 de cuvinte...noroc ca l-am prevazut de cand am lipit prima propozitie...altfel cum?
Si pentru ca il simpatizez foarte mult pe Fisic, il bag si pe el in portie. Si gata, PA-ul e conturat, il finalizez mintenas...
Stapanul rotitelor
Am nimerit in plina nebunie. Depărtarea de realitate se poate face încet, folosind rotiţele fără zimţi. Oratorul stia foarte bine ce are de facut. Il simteam incordat ca pe o fiara inainte de atac atunci cand, simtind ca multimea s-a potolit si il asculta suficient de atenta, pregati asaltul final asupra constiintelor. Se simtea stapanul rotitelor din mintea fiecaruia. In coltul opus al pietei, Fisic, o piticanie de om de un metru cincizeci, striga in gura mare ceva; nu intelegeam decat ca oferea ceva. Privesc spre orator si il vad cum trece de la extaz la agonie pe masura ce multimea ii intoarce spatele si migreaza spre Fisic. Aud intr-un tarziu si cuvantul care a declansat interesul subit al multimii: "gratis".
Eticheta: PA-uri
Peste sufletul imbracat in blues jeans am tras repede halatul cu buzunarele doldora de PA-uri. Pai n-am incotro, te pui cu instigatorul la PA-uri?
A naibii nascocire si PA-ul asta ramificat...ca si gimnastul meu.
Si marele maestru lanseaza: pe locuri, fiti gata, start: "Am nimerit in plina nebunie"
Gabi adauga: "Depărtarea de realitate se poate face încet, folosind rotiţele fără zimţi". Eu lipesc: "Oratorul stia foarte bine ce are de facut"si apoi "Il simteam incordat ca pe o fiara inainte de atac atunci cand, simtind ca multimea s-a potolit si il asculta suficient de atenta, pregati asaltul final asupra constiintelor"
De acum trebuie sa pregatesc finalul ca-s mai mult de 50 de cuvinte...noroc ca l-am prevazut de cand am lipit prima propozitie...altfel cum?
Si pentru ca il simpatizez foarte mult pe Fisic, il bag si pe el in portie. Si gata, PA-ul e conturat, il finalizez mintenas...
Stapanul rotitelor
Am nimerit in plina nebunie. Depărtarea de realitate se poate face încet, folosind rotiţele fără zimţi. Oratorul stia foarte bine ce are de facut. Il simteam incordat ca pe o fiara inainte de atac atunci cand, simtind ca multimea s-a potolit si il asculta suficient de atenta, pregati asaltul final asupra constiintelor. Se simtea stapanul rotitelor din mintea fiecaruia. In coltul opus al pietei, Fisic, o piticanie de om de un metru cincizeci, striga in gura mare ceva; nu intelegeam decat ca oferea ceva. Privesc spre orator si il vad cum trece de la extaz la agonie pe masura ce multimea ii intoarce spatele si migreaza spre Fisic. Aud intr-un tarziu si cuvantul care a declansat interesul subit al multimii: "gratis".
Eticheta: PA-uri
20 octombrie 2009
Liliac alb
Autor: LePetitPrince
Poet de-as fi sau as fi zeu
Ti-as presara in drum mereu
Petale candide si cantatoare
Miresme dulci, imbietoare.
As zdrobi roua cea culeasa-n zori
Pe fruntea ce iti arde adeseori,
Pe buze ti-as strivi zemoasa mura
Culoarea ei acolo sa-ti ramana.
Si liliac incaruntit in primavara
L-as impleti in strune de vioara
Sa-ti cheme tineretea iara.
Eticheta: poezii
Tags: liliac, miresme, roua, zori, primavara, vioara, petale, cantatoare, mura, incaruntit, poet, zeu
Poet de-as fi sau as fi zeu
Ti-as presara in drum mereu
Petale candide si cantatoare
Miresme dulci, imbietoare.
As zdrobi roua cea culeasa-n zori
Pe fruntea ce iti arde adeseori,
Pe buze ti-as strivi zemoasa mura
Culoarea ei acolo sa-ti ramana.
Si liliac incaruntit in primavara
L-as impleti in strune de vioara
Sa-ti cheme tineretea iara.
Eticheta: poezii
Tags: liliac, miresme, roua, zori, primavara, vioara, petale, cantatoare, mura, incaruntit, poet, zeu
19 octombrie 2009
Suflet in blue jeans
Autor: LePetitPrince
5 aug 2007
Mereu in blugi, cu pletele rebele
"Taieste clipa" ne aminteai la toti
Acum traim doar clipa de durere
Cand tu ne-ai parasit, iubite moţ.
Stiu ca ne vezi cum ne-adunam plangand
Cand tu ai vrea sa ne auzi razand
Dar lasa-i doar o clipa pe ai tai amici
Sa strige cu durere: "Sfarsitul e aici!"
Sufletul imi este imbracat in blue jeans
Asa a fost, asa va si ramane
Mi-am lustruit bombeul inadins
Ca sa pasesc atent prin lume.
Iar daca am ramas putin pe ganduri
Si tot intreb:"DE CE?" cu blue jandarm plangand
Raspunsul l-am gasit scriind aceste randuri
5 aug 2007
Mereu in blugi, cu pletele rebele
"Taieste clipa" ne aminteai la toti
Acum traim doar clipa de durere
Cand tu ne-ai parasit, iubite moţ.
Stiu ca ne vezi cum ne-adunam plangand
Cand tu ai vrea sa ne auzi razand
Dar lasa-i doar o clipa pe ai tai amici
Sa strige cu durere: "Sfarsitul e aici!"
Sufletul imi este imbracat in blue jeans
Asa a fost, asa va si ramane
Mi-am lustruit bombeul inadins
Ca sa pasesc atent prin lume.
Iar daca am ramas putin pe ganduri
Si tot intreb:"DE CE?" cu blue jandarm plangand
Raspunsul l-am gasit scriind aceste randuri
Raspunsul este simplu: "IS BLOWING IN THE WIND!"
Eticheta: poezii
Tags: blugi, rebele, traieste clipa, durere, mot, bombeul, inadins, blue jandarm, blue jeans, blowing in the wind
Eticheta: poezii
Tags: blugi, rebele, traieste clipa, durere, mot, bombeul, inadins, blue jandarm, blue jeans, blowing in the wind
16 octombrie 2009
Alte ierni
Ne aruncam in masina oameni si bocanci inghesuiti, schiurile mai lipseau pe mijloc sau in lungul scaunelor asa cum le puneam inainte de a avea portbagajul de sus.
Drumul spre munte...Bocancii necheaza nerabdatori sa simta zapada ...ah! scartaitul zapezii sub talpi!...
Cu voie buna, inainte! Pe bancheta din spate omul cu chitara abia are loc dar cum el e sufletul ceilalti se strang...gata, acordurile se rostogolesc rotund inca inainte de iesirea din oras...Phoenix! sigur ca da, cum altfel, menestrelul iubeste si canta, in primul rand, Phoenix...incepe un cantec, ne alaturam la refren, trece fara pauza de la un cantec la altul, le stim pe toate si cantam cu el, el e Nicu Covaci al nostru si, ca de obicei, traieste actul artistic admirabil de parca ar fi pe cea mai prestigioasa scena, nu pe bancheta din spate a unei masini ce inghite kilometri.
Menestrelul trece de la cantec la poezie si recita cu intensitate maxima; se epuizeaza strigand cu forta: "Sunt cel mai frumoas din orasul acesta!"si continua cu alte modulatii in voce pana la finalul poeziei, apoi, iarasi, cu aplomb: "Sunt tanar doamna, tanar!" si vocea puternica si cu timbru placut seamana atat de mult cu a lui Pittis incat o umbra imi trece peste suflet...o inlatur intrerupand poezia ... incep a canta vesel cum facea el: "Cand eram flacau la mamaaaa... hei!... ce ploaie si ce vaaaaaant!" si menestrelul prinde tonul si avalansa de cantece se rostogoleste iar..."ma lustruisem, ma lustruisem, ma lustruisem pe bombeu...paseam atent, paseam atent, paseam atent... sa nu ma sparg!"...si fiecare por al fiintei plesneste de incantare cand rotunjim buzele pe textul cantecului ...nu terminam bine si se aud alte acorduri pe care le recunoastem imediat, atat ne trebuie, sarim pe noua piesa: ..."like a rolling stooooone" ne avantam putin pe firul piesei dar repede menestrelul schimba, cantand: "sunt un frate tanar"..." care crede in dreptate"...raspundem in cor si iarasi ne infasuram in cantecele tale, Moţule...poate zambesti acolo in ceruri ...avem scantei in ochi si inimi curate, suntem fara doar si poate vinovatii fara vina... suntem... mult! Cineva n-are de lucru si ne aminteste ca vine ea ziua de luni ....oho!...si ca la un semnal incepem sa cantam acelasi refren: "Viata-i complicaaaaata!"...dar..."Nu-i nimic, asta e!" Omul cu chitara se dovedeste neobosit si ne canta Beatles iar noi amutim...ne smulge apoi din visare incepand sa recite repede-repede, abia il urmarim:
"Si te-astept cu trei garoafe
si te-astept cu trei idei
si in par am trei agrafe
si in ochi am trei scantei
o garoafa pentru soare
o garoafa pentru ritm
o garoafa care moare
si-o garoafa...din senin
si te-astept cu trei agrafe
si te-astept cu trei idei
si te-astept cu o garoafa
si in ochi am trei scantei
o scanteie pentru soare
o agrafa pentru ritm
o idee care moare
si-o scanteie din senin
si te-astept cu o agrafa
si te-astept cu o idee
si te-astept fara garoafa
si in ochi AM O SCANTEIEEEEE!"
...Si chiar are...eu, la fel!
Privim pe geam surprinsi: "Deja am ajuns?"
...Ce alb e totul...ca uitarea.
Drumul spre munte...Bocancii necheaza nerabdatori sa simta zapada ...ah! scartaitul zapezii sub talpi!...
Cu voie buna, inainte! Pe bancheta din spate omul cu chitara abia are loc dar cum el e sufletul ceilalti se strang...gata, acordurile se rostogolesc rotund inca inainte de iesirea din oras...Phoenix! sigur ca da, cum altfel, menestrelul iubeste si canta, in primul rand, Phoenix...incepe un cantec, ne alaturam la refren, trece fara pauza de la un cantec la altul, le stim pe toate si cantam cu el, el e Nicu Covaci al nostru si, ca de obicei, traieste actul artistic admirabil de parca ar fi pe cea mai prestigioasa scena, nu pe bancheta din spate a unei masini ce inghite kilometri.
Menestrelul trece de la cantec la poezie si recita cu intensitate maxima; se epuizeaza strigand cu forta: "Sunt cel mai frumoas din orasul acesta!"si continua cu alte modulatii in voce pana la finalul poeziei, apoi, iarasi, cu aplomb: "Sunt tanar doamna, tanar!" si vocea puternica si cu timbru placut seamana atat de mult cu a lui Pittis incat o umbra imi trece peste suflet...o inlatur intrerupand poezia ... incep a canta vesel cum facea el: "Cand eram flacau la mamaaaa... hei!... ce ploaie si ce vaaaaaant!" si menestrelul prinde tonul si avalansa de cantece se rostogoleste iar..."ma lustruisem, ma lustruisem, ma lustruisem pe bombeu...paseam atent, paseam atent, paseam atent... sa nu ma sparg!"...si fiecare por al fiintei plesneste de incantare cand rotunjim buzele pe textul cantecului ...nu terminam bine si se aud alte acorduri pe care le recunoastem imediat, atat ne trebuie, sarim pe noua piesa: ..."like a rolling stooooone" ne avantam putin pe firul piesei dar repede menestrelul schimba, cantand: "sunt un frate tanar"..." care crede in dreptate"...raspundem in cor si iarasi ne infasuram in cantecele tale, Moţule...poate zambesti acolo in ceruri ...avem scantei in ochi si inimi curate, suntem fara doar si poate vinovatii fara vina... suntem... mult! Cineva n-are de lucru si ne aminteste ca vine ea ziua de luni ....oho!...si ca la un semnal incepem sa cantam acelasi refren: "Viata-i complicaaaaata!"...dar..."Nu-i nimic, asta e!" Omul cu chitara se dovedeste neobosit si ne canta Beatles iar noi amutim...ne smulge apoi din visare incepand sa recite repede-repede, abia il urmarim:
"Si te-astept cu trei garoafe
si te-astept cu trei idei
si in par am trei agrafe
si in ochi am trei scantei
o garoafa pentru soare
o garoafa pentru ritm
o garoafa care moare
si-o garoafa...din senin
si te-astept cu trei agrafe
si te-astept cu trei idei
si te-astept cu o garoafa
si in ochi am trei scantei
o scanteie pentru soare
o agrafa pentru ritm
o idee care moare
si-o scanteie din senin
si te-astept cu o agrafa
si te-astept cu o idee
si te-astept fara garoafa
si in ochi AM O SCANTEIEEEEE!"
...Si chiar are...eu, la fel!
Privim pe geam surprinsi: "Deja am ajuns?"
...Ce alb e totul...ca uitarea.
15 octombrie 2009
Noi si luna
Text si foto de: LePetitPrince
Imi pare mangaierea lunii
o sfanta rugaciune catre zei
pe care, adunati la foc, strabunii
o inalta, cautand un sfant temei.
E luna plina atat de luminata
si buna...
N-o privesc doar pentru mine
Ma uit la ea o data si inca o data:
O data pentru mine, o data pentru tine.
Etichete: Foto, Poezii
Tags: luna, strabunii, zei, rugaciune, temei, foc, sfant
12 octombrie 2009
Doar iubire
Autor: LePetitPrince
Iubirea pentru tine
ma arde rau pe suflet,
ma-mprastie, m-aduna,
ma prinde, sus, de cer.
Iubirea pentru tine
impinge inspre buze
un zambet trist si singur
cu gust coclit, de fier.
Iubirea pentru tine
tiveste zari cu aur
si nopti cu luna plina
cuprinde in mister.
Iubirea pentru tine
e fiinta prea plapanda
sa poata sa priceapa
privirea rea, de-otel.
Iubirea pentru tine
cauta alinare
in vise-nselatoare
in rai si-n efemer.
Eticheta: poezii
Tags: iubire, mister, alinare, rea, otel, efemer, vise, plapanda, buze, zambet
Iubirea pentru tine
ma arde rau pe suflet,
ma-mprastie, m-aduna,
ma prinde, sus, de cer.
Iubirea pentru tine
impinge inspre buze
un zambet trist si singur
cu gust coclit, de fier.
Iubirea pentru tine
tiveste zari cu aur
si nopti cu luna plina
cuprinde in mister.
Iubirea pentru tine
e fiinta prea plapanda
sa poata sa priceapa
privirea rea, de-otel.
Iubirea pentru tine
cauta alinare
in vise-nselatoare
in rai si-n efemer.
Eticheta: poezii
Tags: iubire, mister, alinare, rea, otel, efemer, vise, plapanda, buze, zambet
11 octombrie 2009
Condamnare
Autor: LePetitPrince
Condamnata-n veci la stele
Ori la lunecoasa luna,
Sfidand soarele prin gene
Il port vesnic pe retina.
Intorc ganduri spre visare
(imi place cu capu-n nori)
Fara nicio amanare,
negresit, doresc sa zbor.
Peste crestele semete,
Ma intrec la zbor cu vulturi,
Surazand le dau binete,
Muntilor batuti de vanturi.
Indraznesc sa trec prin timpuri,
Duc cu mine-un dor si-un gand,
Slobozesc valuri de visuri,
Intre ceruri si pamant.
8 octombrie 2009
Dor de stele
Autor: LePetitPrince
Patrunzand in poezie intorc fata de la voi
Muzele vor sa ma stie si ma cheama inapoi
Ma petrec prin galaxie luand stelele la rand
Le sarut pe fiecare si nu stiu de rad sau plang.
In cuvinte aduc vapaia visurilor lor de stele
Le golesc cu lacomie si ma umplu iar de ele
Un gol las in intuneric stralucirea lor e-n mine
Si nu am a spune inca de mi-e rau sau de mi-e bine
Cuvintele sunt in mine inca ma tin in robie
Zbaterea lor dulce este si amara la un loc
Din pulberi fine de stele un prea plin de poezie
N-ar iesi fum niciodata daca nu ar fi si foc.
Eticheta: poezii
Tags: dor de stele, cuvinte, vapaia, lacome, golesc, ntuneric, poezie, robie, fum, foc, pulberi, rad, plang, gol, stralucire
Patrunzand in poezie intorc fata de la voi
Muzele vor sa ma stie si ma cheama inapoi
Ma petrec prin galaxie luand stelele la rand
Le sarut pe fiecare si nu stiu de rad sau plang.
In cuvinte aduc vapaia visurilor lor de stele
Le golesc cu lacomie si ma umplu iar de ele
Un gol las in intuneric stralucirea lor e-n mine
Si nu am a spune inca de mi-e rau sau de mi-e bine
Cuvintele sunt in mine inca ma tin in robie
Zbaterea lor dulce este si amara la un loc
Din pulberi fine de stele un prea plin de poezie
N-ar iesi fum niciodata daca nu ar fi si foc.
Eticheta: poezii
Tags: dor de stele, cuvinte, vapaia, lacome, golesc, ntuneric, poezie, robie, fum, foc, pulberi, rad, plang, gol, stralucire
Naivul de Romania
Autor:LePetitPrince
Naivitatea lui merge mana in mana cu optimismul. Proclama sus si tare: speranta nu moare niciodata - si isi continua existenta cu evlavie. Caci naivul de Romania e de cele mai multe ori un evlavios notoriu. Se roaga si se inchina cu frecventa cu care altii isi ridica banii din cont.
Eticheta: Pa-uri
Tags: naivitate, optimism, speranta, evlavie, bani, cont
Naivitatea lui merge mana in mana cu optimismul. Proclama sus si tare: speranta nu moare niciodata - si isi continua existenta cu evlavie. Caci naivul de Romania e de cele mai multe ori un evlavios notoriu. Se roaga si se inchina cu frecventa cu care altii isi ridica banii din cont.
Eticheta: Pa-uri
Tags: naivitate, optimism, speranta, evlavie, bani, cont
6 octombrie 2009
Reclama la hartia igienica
Autor: LePetitPrince
" Hartia mea e cea mai buna. Daca nu-ti place sterge-te la cur cu ea!"
Nota: Daca cineva doreste o reclama la fel de geniala pentru produsul sau, sa spuna.
" Hartia mea e cea mai buna. Daca nu-ti place sterge-te la cur cu ea!"
Nota: Daca cineva doreste o reclama la fel de geniala pentru produsul sau, sa spuna.
5 octombrie 2009
A venit toamna, am schimbat haina
Am schimbat aspectul blogului. Ma cam saturasem de cel vechi si de fonturi ingrosate.
Era un blog cam tampitel. Barem acum ca sa ajungi la concluzia asta ...trebuie sa citesti.
Era un blog cam tampitel. Barem acum ca sa ajungi la concluzia asta ...trebuie sa citesti.
4 octombrie 2009
O zi mai cu Moţ
Azi mi-am amintit ca Florian Pittis s-a nascut pe 4 octombrie.
Apoi mi l-am imaginat asa cum isi facea aparitia si mi-am amintit exact vocea lui, tonalitatea si timbrul aparte. M-am intrebat care e motivul cel mai puternic al atasamentului meu fata de el. Am gasit, lasand la o parte o gramada de alte motive: daruirea. Traia foarte intens pentru ca nu stia sa traiasca altfel. Si nu voia nimic pentru el.
5 august 2007 a fost pentru mine o zi trista. Atunci ne-a parasit. Mi-a parut foarte rau. Uneori imi exteriorizez parerile de rau scriind poezii. In urma acelei zile triste a ramas o poezie pe care am scris-o atunci pe nerasuflate.
Mereu in blugi, cu pletele rebele
"Taieste clipa" ne aminteai la toti
Acum traim doar clipa de durere
Cand tu ne-ai parasit, iubite moţ.
Stiu ca ne vezi cum ne-adunam plangand
Cand tu ai vrea sa ne auzi razand
Dar lasa-i doar o clipa pe ai tai amici
Sa strige cu durere: "Sfarsitul e aici!"
Sufletul imi e imbracat in blue jeans
Asa a fost, asa va si ramane
Mi-am lustruit bombeul inadins
Ca sa pasesc atent prin lume.
Iar daca am ramas putin pe ganduri
Si tot intreb:"DE CE?" cu blue jandarm plangand
Raspunsul l-am gasit scriind aceste randuri.
Raspunsul este simplu: "IS BLOWING IN THE WIND!"
Eticheta: poezii, alte texte
Tags: Florian Pittis, traieste clipa, blue jeans, blowing in the wind
Apoi mi l-am imaginat asa cum isi facea aparitia si mi-am amintit exact vocea lui, tonalitatea si timbrul aparte. M-am intrebat care e motivul cel mai puternic al atasamentului meu fata de el. Am gasit, lasand la o parte o gramada de alte motive: daruirea. Traia foarte intens pentru ca nu stia sa traiasca altfel. Si nu voia nimic pentru el.
5 august 2007 a fost pentru mine o zi trista. Atunci ne-a parasit. Mi-a parut foarte rau. Uneori imi exteriorizez parerile de rau scriind poezii. In urma acelei zile triste a ramas o poezie pe care am scris-o atunci pe nerasuflate.
Mereu in blugi, cu pletele rebele
"Taieste clipa" ne aminteai la toti
Acum traim doar clipa de durere
Cand tu ne-ai parasit, iubite moţ.
Stiu ca ne vezi cum ne-adunam plangand
Cand tu ai vrea sa ne auzi razand
Dar lasa-i doar o clipa pe ai tai amici
Sa strige cu durere: "Sfarsitul e aici!"
Sufletul imi e imbracat in blue jeans
Asa a fost, asa va si ramane
Mi-am lustruit bombeul inadins
Ca sa pasesc atent prin lume.
Iar daca am ramas putin pe ganduri
Si tot intreb:"DE CE?" cu blue jandarm plangand
Raspunsul l-am gasit scriind aceste randuri.
Raspunsul este simplu: "IS BLOWING IN THE WIND!"
Eticheta: poezii, alte texte
Tags: Florian Pittis, traieste clipa, blue jeans, blowing in the wind
2 octombrie 2009
Eu, Gâgă
Ce am mai descoperit eu cand sunt Gâgă:
"franc" are legatura cu francezii - ma refer la cuvantul din constructia "a spune franc"
"gandac" are legatura cu "a gandi"...ASADAR GANDACII GANDESC!...si...se trag din daci.
Nota: am revenit la postarea mea de Gâgă ca sa spun ca dupa un timp de la publicarea ei am gasit "profunzimile" printre perlele care circula pe mailuri (acele mailuri care se trimit de aia care nu au ce face la serviciu). Chestia e ca nu eu am bagat-o in circuit; cineva a luat-o de pe blogul meu. Exista "vampiri " care se ocupa cu sugerea fiecarui strop de creativitate. Daca fac si bani din ce aduna de pe la altii sa le stea in gat! Am zis!
Eticheta: scurte da' profunde
"franc" are legatura cu francezii - ma refer la cuvantul din constructia "a spune franc"
"gandac" are legatura cu "a gandi"...ASADAR GANDACII GANDESC!...si...se trag din daci.
Nota: am revenit la postarea mea de Gâgă ca sa spun ca dupa un timp de la publicarea ei am gasit "profunzimile" printre perlele care circula pe mailuri (acele mailuri care se trimit de aia care nu au ce face la serviciu). Chestia e ca nu eu am bagat-o in circuit; cineva a luat-o de pe blogul meu. Exista "vampiri " care se ocupa cu sugerea fiecarui strop de creativitate. Daca fac si bani din ce aduna de pe la altii sa le stea in gat! Am zis!
Eticheta: scurte da' profunde
1 octombrie 2009
Lacrimile trandafirului
Cand florile infloresc si se lafaie in soare in toata spendoarea lor toata lumea le observa de departe. Apropiindu-ne de ele ne bucuram si mai mult ochii: le vedem si bobocii. Uneori le observam chiar si atunci cand s-au vestejit. Insa cand petalele se dezlipesc din corola si cad pe asfalt, una cate una, calcam pe ele.
text si foto: LePetitPrince
Etichete: PA-uri, Alte texte, Foto
Tags: petalele, corola, lacrimile trandafirului
text si foto: LePetitPrince
Etichete: PA-uri, Alte texte, Foto
Tags: petalele, corola, lacrimile trandafirului
Firesc
Cand se privea in oglinda vedea un chip frumos dar marcat de trecerea anilor.
Cand urca scarile obosea. Inima ii batea sa-i sparga pieptul.
Glumea cu ea insasi, in gand: "inimoasa, deh!"
Si se prindea de bratul lui, firesc, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.
El ii cobora mana de pe brat, si o apuca de mana, firesc, ca in plimbarile lor prin parc.
Uneori o vedea imbujorata de efort si ii spunea:
-Cum poti sa ramai asa de frumoasa mereu?
Intr-o zi inima ei a cedat si ea a plecat, firesc, asa cum traise.
El a suferit o vreme dar mai tarziu si-a continuat viata, firesc, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.
Etichete: Alte texte, PA-uri
Cand urca scarile obosea. Inima ii batea sa-i sparga pieptul.
Glumea cu ea insasi, in gand: "inimoasa, deh!"
Si se prindea de bratul lui, firesc, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.
El ii cobora mana de pe brat, si o apuca de mana, firesc, ca in plimbarile lor prin parc.
Uneori o vedea imbujorata de efort si ii spunea:
-Cum poti sa ramai asa de frumoasa mereu?
Intr-o zi inima ei a cedat si ea a plecat, firesc, asa cum traise.
El a suferit o vreme dar mai tarziu si-a continuat viata, firesc, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.
Etichete: Alte texte, PA-uri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)