Cum poti ramane toata viata un adolescent

Este prima oara cand postez un text care nu-mi apartine. Nu stiu cine e autorul, nu era semnat. Cand l-am citit l-am salvat intr-un fisier. L-am pastrat pentru ca am recunoscut tabloul pe care il descrie, am facut parte din el si stiu ca e autentic. Asa era, asa eram noi in perioada studentiei. Astazi mi-am amintit cu drag de perioada aceea gratie unui nume mentionat de Vania in notele explicative la Tenebre-2. E vorba de Nicu Vladimir un exponent perfect al artistului rebel de care ma indragostisem in liceu - nu doar pentru ca era nebun si frumos ci si pentru ca ma regaseam in el. Miscarea hippie era prost inteleasa de unii atunci ca si acum: ea nu avea nimic de-a face cu consumul de droguri sau cu imoralitatea ci cu spiritul liber. Doream sa ne exprimam si o faceam cum ne ducea capul - parte prin atitudine, parte prin tinuta.
Nu luam in serios cerintele regimului. Spuneam bancuri politice si ascultam Metronom la Europa Libera. Prin muzica m-am apropiat de Occident. Cand l-au ucis pe Cornel Chiriac cred ca abia intrasem la liceu. Dar am simtit moartea lui ca pe o lovitura. Adulmecam briza Occidentului de oriunde. Dintre copertile vreunei reviste sau a unei "placi" de vinil ajunse cine stie cum si la mine, din blugii pe care ii carpeam pana ma carpeau parintii pe mine....imi iubeam parintii si ii ascultam dar iubeam si blugii...veneau din lumea libera. Studiam si in acelasi timp ma bucuram de tinerete. Cautam idoli si gaseam in jurul nostru cativa cu mintile ascutite si libere. Cu ochii atintiti asupra lor, speram.
Iata si tabloul autorului anonim:

"...Intr-o zi eram acolo, la Studentesc si mi se rupea in multe ca venea sesiunea. Si nici remuscari n-aveam, ca mai erau acolo vreo doua-trei mii care-mi impartaseau sictirul didactic. Se statea de dimineata pana seara, nu te plictiseai niciodata, nasol ca nu era camping. Spuneam ca bantuiam pe acolo cu prieteniii si ca pe la ora 6 dinspre seara se anunta in megafoane ca la "tribuna" o sa fie ceva numit "Cantec despre mine insumi" ...n-am inteles prea bine despre ce e vorba dar i-am mobilizat pe amici catre aceasta "culturalizare" pentru ca citisem cu ani in urma poemul lui Whitman,si, ca aproape orice adolescent neinteles si furios, ma regasisem in el. Mai era o jumatate de ora, noi tocmai incheiam meciurile de ping-pong si ne-am dus cuminti sa ne asezam pe locurie de la umbra. Si a aparut Florian (Pittis- n.m). Si a inceput sa ne spuna povestea lui Walt, povestea lui Florian, povestea fiecaruia dintre noi si a tuturor luati laolalta. Si, peste 10 minute nimeni nu mai juca nimic, restaurantele si bufetele erau goale, lacul, terenurile si salile pustii. Mai mult de doua mii de oameni umpleau inefabil preeria americana purtati de masina timpului in Bucurestiul anilor '80. Si aceasta este pentru mine Florian, un mag. Este cel de la care am invatat cum poti ramane toata viata un adolescent".

Autorule anonim, am fost multi care am invatat cum sa ramanem adolescenti toata viata.



Categoria: Alte texte

Evolutie inversa

Ar trebui sa ma bucur ca am aceiasi origine cu Edison, Mozart sau Hemingway. Dar n-o fac. Nu acum cand stiu ca exista fiinte rupte din habitatul lor natural si obligate sa traiasca intr-un spatiu decorat cu pretexte de copaci si cu asfalt odios sub talpi care stiu prea bine ce e impactul. Atata timp cat fiinta superioara ia vama pe suflete, teoria evolutionista ar trebui sa-si schimbe macar denumirea. In zadar incercam sa fim draguti cu fratii nostri de dincolo de gratii. Privirea lor spune: nu vreti sa inversam?

Text scris pentru etapa cu maimute a concursului de PAfoto

Tag: habitat
Etichete: PA-uri, Alte texte

Blestem de insomniac

Duce-te-ai sa te tot duci
Pana la cules de nuci
Cat o fi ziua de lunga
Drumul sa nu-ti mai ajunga
Sa n-ai liniste nici somn
Pana ce eu nu adorm.

Tags: blestem, insomniac, cules, nuci, drum, somn
Etichta: poezii

Zapada si soare

Eu, copilul

Casuta pe asfalt
Micul arhitect ar fi vrut sa-si cladeasca o casuta, ca orice casuta. Dar in timp ce o proiecta a indragit-o atat de mult incat a prins a se teme pentru ea. Ca sa nu se darame niciodata a construit-o culcata.

PApetit scris pentru etapa copilaroasa a concursul de PAfoto

Copilul si cutiuta
Copiii se jucau cu masinute, papusi, ursuleti, fiecare cu ce avea. Cand se plictiseau de jucaria proprie se luau la harta dorind alta jucarie. Un singur baietel nu se certa niciodata. Nimeni nu ravnea la jucaria lui. Gasise o cutiuta si se juca cu ea. Isi imagina ca acea cutiuta e o casuta. O casuta plina cu fel de fel de jucarii de care stia numai el.

PApetit scris pentru etapa copilaroasa a concursul de PAfoto

Etichete: PA-uri, Alte texte

Black Magic Woman

Glade ambi pur

Era o reclama la tv, tare imi placea, cu un bebe pe wc (bebe mai mare care nu mai face la oala). Statea pe wc si spunea - inghitind "r"-ul: "pah, ce urat miroase....s-a terminat, s-a terminat!" Mama il intreba..."ce s-a terminat?" El era necajit ca s-a terminat dar nu spunea ce s-a terminat. Se terminase odorizantul glade ambipur. Azi imi vine sa spun la fel..."s-a terminat, s-a terminat" si nu din motive de rasfat nu pot spune ce s-a terminat. Stiu numai ca simt inutilitatea unei sculpturi de gheata.






Labels:alte texte, inutilitate, glade ambipur

Cand ti-e mai rau, danseaza!

Campanie de sustinere si promovare a Papetiturilor la etapa care scoate flacari

Votati-ma! N-o sa mi se urce la cap! As putea sa ma autovotez dar n-o fac...am incercat o data si m-am simtit groaznic! In schimb mi se pare corect sa ma promovez... macar pe blogul meu, nu?

Etapa a treia a concursului de PAfoto, i-as spune etapa care scoate flacari, se incheie maine la 10. Apoi urmeaza votarea. Sunt multe PA-uri bune dar bineinteles ca ale mele sunt cele mai bune!
Cei ce vor sa ma voteze, adica foarte-foarte multi din randul celor 2 cititori ai blogului meu, trebuie sa procedeze in felul urmator: maine, imediat dupa ora 10 trimiteti voturile la adresa ticorosu@yahoo.com. Regula ca votarea sa fie valida este sa alegeti maxim trei autori si sa impartiti intre ei 10 puncte. Deci stiti: mie imi dati 8 si celorlalti cate unul de caciula. Stiu ca ati vrea sa imi dati mie toate cele 10 voturi dar nu se poate - nu vor fi luate in considerare daca nu respectati regula (varianta minimalista).
Iata si cate ceva despre PA-urile scrise de mine special pentru aceasta etapa:
1. Definitie - in care explic ce e un PA chiar printr-un PA. Genial, nu? Aveti de-a face cu un deschizator de drumuri, incurajati-l!
2."Hot" fara ficat, sef necondamnat - un PA care aluneca din mitologie pana in zilele noastre ca pe role, pe rime. In plus poate fi interpretat si imi pare bine...barem cu atat sa ma aleg de pe urma politicii din tara asta!
3.Vestala - un PA despre care n-as spune prea multe... e de corazon! Sper ca observati singuri cat de simplu si la obiect este. Nici nu mi-au trebuit toate cele 500 de semne...
Mai jos aveti cele trei Papetituri - in cazul in care vreti sa le si cititi inainte de a le vota.

Definitie
De cand scria PA se intampla sa exclame tot mai des: este ca un PA! Pana si cafeaua preferata, espresso, i se parea ca seamana cu un PA. “Merg sa iau un PA”- spunea si zambea misterios. Intr-o zi a vazut un foc cu flacara mai asa, intr-o parte. L-a asemuit cu un PA: la inceput mocneste apoi izbucneste. Te incalzeste si te ia cu el. E iute si sprintar. Sau constant arzator pentru ca in final sa te arda.

“Hoţ” fara ficat, sef necondamnat
Oamenii erau lipsiti de foc – darul acesta Zeus nu le-a dat. Dar intr-o noapte Prometeu i l-a furat. Asa se face ca “hoţul”, din ordinul lui Zeus, a ramas fara ficat. Cu toate acestea Zeus n-a fost condamnat. Zeu-sef fiind, nici n-a fost judecat.

Vestala
Am cladit un templu inimii tale si as fi vrut sa fiu vestala in el. Dar tu nu erai decat un biet muritor. Si nici acela complet utilat pentru iubire: iti lipsea sufletul.

NU UITATI! Votati LePetitPrince! Ma bazez pe voi.

Labels: alte texte, PA-uri

Mircea Dinescu

Azi e ziua lui Mircea Dinescu. Un semen de-al lui, eu, ii doreste la multi ani! (ca de la poet la poet, la naiba!)
Imi place cum scrie - nu discut aici ce scrie, e treaba lui cum vrea sa-si foloseasca talentul, adica in slujba cui. Orice om e liber sa aleaga conform propriilor determinari. Imi place cum isi expune ideile, il socotesc un original suta la suta si extrem de creativ. Intr-o vreme ii urmaream aparitiile spumoase si ma atragea jemanfisismul lui, acel romanesc "mi se rupe"- luat de sine statator.
Tot atunci am scris o poezie pe care am pastrat-o si acum ca am blog zic s-o scot la lumina.

Dinescului

Pe un plai, de boi, ce-i drept
s-a nascut sa traga-n piept
viata cea bolovanoasa
un baiet de vita aleasa.

Vita de vin ghiurghiuliu
baut toamna, mai tarziu,
sange de om din popor
baiet fin, nu din topor.

Nu s-a omorat prin scoli
-asta l-a ferit de boli-
a-nvatat la scoala vietii
ca acolo-nvata poetii!

Pana cand, din brambureala,
se trezi ca luat din oala
in zi revolutionara.

Mirceo, Mirceo, ce facusi
caii de ti-i abatusi
prin politica cea curva?
Ea te tine in etuva,
rapid te sterilizeaza
si-ti da drumul mai apoi
la caruta fara boi.

Altfel, cam istet din fire,
Om cu suflet si pornire,
Si-a vazut de drumul lui
...de aspirina saracului.

Eticheta: Poezii
Tags: Mircea Dinescu, plai, boi, piept, baiet, curva, suflet, caruta, aspirina saracului, politica, etuva

Hot fara ficat, sef necondamnat

Oamenii erau lipsiti de foc-darul acesta Zeus nu le-a dat. Dar intr-o noapte Prometeu i l-a furat. Asa se face ca "hotul", din ordinul lui Zeus, a ramas fara ficat. Cu toate acestea Zeus n-a fost condamnat. Zeu-sef fiind nici n-a fost judecat.

PApetit scris pentru etapa a treia a concursului de PAfoto

Eticheta: PA-uri

Maslin in captivitate

Maslini cu ugere

Maslin batran

Desfatari

Dunarea - simfonie albastra, il insotise o bucata de drum. Incantarea i se citea pe chip cand exuberanta baroca a Melkului ii dadu o noua binecuvantare si un alt albastru: al frescelor divine. Cand ajunse la Spitz, credea ca exaltarea de care fusese cuprins la abatie nu i-a mai lasat loc in suflet pentru nicio alta desfatare. Dar orasul viticol din jurul Tausendeimerbergului, muntele care povestea - prin insusi numele lui -legenda podgoriilor locului, avea farmecul lui discret. Si acum, visul vitei de vie statea incolacit in fata calatorului, daruindu-i din voluptatea lui rubinie.

PApetit scris pentru concursul de PAfoto organizat de Calin (fireste).
Privind fotografia propusa drept tema ma intrebam daca calatorul nu cumva a lasat paharul la jumatate si a luat-o in sus pe muntele din fata lui; pe creste era soare, inca.

Etichete: Alte texte, PA-uri
Tags: Tausendeimerb, Melk, Dunarea, Spitz

Preludiu

Voia sa-i dezlege misterul. Mai intai si-a apropiat cu emotie buzele de el. Descoperirea placuta i-a impins cercetarea mai departe...S-ar fi abandonat in navala lui viguroasa si zburdalnica dar dorea sa-si intensifice placerea, intarziind-o. Sangele ii clocotea. Isi musca buzele ca sa reziste tentatiei de a-l cuprinde cu totul. "Daca tocmai acum s-ar declansa un cutremur?" - se surprinse gandind. Teama ii curma orice rafinament al simturilor. Insfaca paharul si ii arunca pe gat continutul.

Nota: am scris acest text pentru etapa a doua a concursului de PAfoto organizat de Calin (fireste).
Tag: PAfoto

Etichete: PA-uri, Alte texte

Etapa a doua a concursului de PAfoto

Cu ochii tinta pe fotografia etapei a doua dau sa ma apuc de scris. Ceva ma tine totusi pe loc si anume prostiile care imi trec prin cap. Si anume ca am sfeclit-o. Si anume ca locul intai obtinut la etapa precedenta ma obliga la mai mult sau macar la cat a fost. Si anume e repetat anume.

PA-uri mi-au trebuit... Cu melcii am scos-o la capat, acum sa ma vad!
Tema este extrem de generoasa, o prefer de departe dintre toate de pana acum - socotind si PAverbele, care au fost floare la ureche pe langa PAfoto-uri - desi ar trebui sa fie invers pentru ca o imagine spune mai mult decat 1000 de cuvinte - cum spun o gramada de insi. Ei, tocmai aici e PAbuba: o imagine spune prea multe iar "fabricantul" de PA-uri are nevoie numai de 500 de semne cu totul. Dar nu ma plang. Uneori nu-mi trebuie toate cele 500 de semne ca sa pot spune exact ce vreau.
Gata cu vorbaria, trec la eprubeta cu PAfoto.

Tag: PAfoto

Draw is come back

S-a intors Draw ! Asta e o veste! Mai ales ca n-a venit cu mainile goale...
She said:
Here is the cover for my first comic book. Just be patient, and very soon I will put it on my blog.

Pagina cu melci

Calin a postat o poza cu melci si ne-a dat startul intr-un nou concurs de PA-uri.
Am participat cu patru "bucati'' apetitul fiindu-mi justificat de delicatesa servita drept tema.

Nota: Poza propusa drept tema, poarta denumirea de "Inmultire", autor Sorin Stanciu

Inocenta
Georgel vede pe o tufa un melc care incearca sa iasa din cochilie pipaind si uitandu-se in jur cu coarne intrebatoare.
-Ce melc dragut!, zice, asezandu-se pe vine. Se uita putin la el si apoi o zbugheste la joaca. Nu peste mult timp mingea i se rostogoleste langa tufa unde vazuse melcul. Era tot acolo, cu casa pe spinare. Langa cochilia melcului, Georgel mai vede inca una. “Unde o fi al doilea melc?” – se intreaba si ochisorii lui prinsera a se rotunji de mirare: melcul dintai parca crescuse si se ingrosase.

Crescatorul de melci
Te pomenesti ca balosii astia ma pot scoate din criza. Stiu ce fac! Imi fac melcarie. Dar, daca afurisitii aia inceti evadeaza? Astia cu casa in spinare isi iau talpasita cand nu te astepti! Plasa. Acopar melcaria cu plasa. Bun! Mai trebuie sa fac rost de niste perechi de melci. Dar de unde am sa stiu care-i “el” si care-i “ea”? Asta-i acum! Doar n-o sa ma impiedic de un amanunt, acum, cand solutionez criza. Important e sa se inmulteasca. O sa le cant ca sa-si scoata coarnele. Pardon! Aceia sunt ochii.

Infinit fragil
Te uiti la melc si vezi o creatura urata, baloasa si pe deasupra atat de inceata incat nu concepi sa-l lasi intr-un loc si sa-l gasesti in altul. N-ai crede ca aceasta faptura are vocatia infinitului. Desi cochilia lui arata in mod evident acest lucru. Cand se retrage in cochilie, corpul sau ia forma infinitului. Un infinit ce poate fi calcat in picioare si strivit de oricine. Cand doi melci sunt impreuna sunt doua cochilii. Doua cochilii si acelasi infinit.

Defect femeiesc
Asteptasera tot anul sa vina clipa vacantei. Sa plece amandoi, sa fie impreuna clipa de clipa. Vor sta unul in bratele celuilalt toata ziua. Se vor contopi intr-o singura fiinta. Ardea de nerabdare. Ce-o fi cu ea de nu mai vine? Ah! Uite-o ca apare...Iar a luat toata casa cu ea!

Eticheta: PA-uri, alte texte
Tags: cochilie, inmultire, ingrosase, zbugheste, balosii, melcarie, talpasita, plasa, infinit fragil, creatura, baloasa, vocatia, strivit, calcat, contopi

Despre melci

Te uiti la melc si vezi o creatura urata, baloasa si pe deasupra atat de inceata incat nu poti sa-ti imaginezi cum se face ca l-ai lasat intr-un loc si l-ai gasit in altul. Sau nu l-ai mai gasit deloc. Caci, contrar aparentelor, melcii au vocatia libertatii. Poate de aceea isi cara cu ei cochilia. Dispar inauntrul ei sau pot pleca oricand fara sa-si lase casa. Iata unul care nu se plange ca isi cara toata viata casa in spinare.

Poti invata multe de la melc. De la melc poti invata rabdarea. El merge incet e drumul lui, se urca pe o ramurica, ramurica se inclina, melcul cade. Se ascunde fiinta tematoare. Putin. Apoi o ia de la capat cu mersul, sarguincios. De la melc poti invata sarguinta.

De la melc poti invata delicatetea. Trebuie doar sa observi dansul gratios al cornitelor, pipaind temator sau incordandu-se intr-un "v" triumfator. Uneori e nevoit sa si le retraga, melcul-melc, codobelc.

Cel mai pretios lucru pe care il poti invata de la melc este vocatia lui pentru infinit. Cand se retrage in cochilie, corpul sau ia forma acesteia, piramida rotunda cu varful spre cer. Un infinit care poate fi calcat in picioare de oricine.

Eticheta: alte texte
Tags: melc, rabdarea, sarguinta, delicatete, infinit

Zorba

Pe dealul unde-si asezara corturile si isi ridicara cateva case de chirpici, fara usi si geamuri, cu pamant batatorit pe jos, aerul intepa cu miros de fum. "Parfumul nostru"- avea sa-mi spuna mucalit, un tigan istet.
Abia apuc sa-mi potrivesc ochii pe o casa zugravita intr-o nuanta de albastru saritor in ochi, cand aud:
- Ce faci bre, venisi pe Acropole? si-l vad pe tiganul rasarit langa mine miscandu-si somoiogul de mustati de deasupra buzei de sus - semn ca zambea. Ii spun ca-l caut pe Zorba.
- Mandea e! Si isi impunge pieptul cu mana de parca referirea la Mandea nu ajungea. Ma astepta, ii spuse frate-sau de la oras ca vine cineva sa-i ia interviu.
- Hai sa-ti arat partehornul, manca-ti-as!
Intram pasind peste pragul de pamant batatorit."Partehornul"era populat cu vreo cinci puradei de diferite marimi, cu obrajii frumosi murdari de cenusa si doua ochioase, marisoare.
- Ada, fa Zambilo, plasticele halea si vinul sa homenim mosafiru'.
Il intreb de ce-i spun tiganii Zorba si aflu ca l-au vazut dantuind...de-i frig sa se incalzeasca, de-i cald sa se racoreasca, nu stie nici el, asa-i vine, canta o muzica in el.
Zambila apare cu pahare de unica folosinta scoase parca din pamant. Citea tiganul in mine ca intr-o carte.
- Ia bre, nu-ti fie sila, n-a beut nimeni cu ele, e sterhilizate! Mi le-a dat un neam care si-a facut sereleu cum cobori la vale pe drum.
Ca sa nu-l jignesc ca tot mi-ar fi sila, ridic paharul si dau sa dau noroc. Plasticele se ciocnesc fara zgomot.
- Noroc, aburiti-ar ochelarii, zice.
Subit il pierd de client, se ridica in picioare si iese din casa. Il vad cum incepe a se roti, dantuind dupa o muzica numai de el auzita, cu ochii inchisi si mainile impreunate spre cer si cu o expresie de durere si fericire laolalta, pe chip. Ma strecor pe langa el sa nu-i tulbur dansul si o iau la vale fara sa bage de seama. Ajung jos, la poalele dealului si mai arunc o privire indarat. Il vad tot acolo, dantuind cu cerul si pamantul, dupa o muzica numai de el auzita.

Aveam un vis...

Aveam un vis care imi revenea periodic: se facea ca zbor doar dand din maini. Zburam fara probleme, de oriunde spre oriunde. Ma dezlipeam de sol batand des din brate, brate ca toate bratele, nu cu aripi, iar aterizarea era intotdeauna sigura - nu-mi amintesc cum faceam la aterizare, ca, nu l-am mai visat de mult, cred ca tineam bratele in sus si planam pana la atingerea solului. Visam destul de des ca zbor astfel si ma simteam foarte confortabil in timpul si dupa vis. Nu stiu de ce nu mai revine. Ma si mir ca nu l-am uitat.

Mult timp am dorit sa fiu reporter de razboi. Apoi orice fel de reporter dar neaparat unul care sa faca sacrificii pentru meseria lui. Sa nu conteze timp si efort investit pentru o poveste buna. Inca iubesc sa observ locuri, si, parca si mai mult, oameni. Ca si cand nu ar avea numele lor, i-as numi cumva, iar numele acela ar trebui sa le spuna povestea.

Eticheta: alte texte, vis

How much is the doggy in the window

Locul unde i-am intalnit era unul cu vad comercial: o parcare unde se adunau gospodarii din satele raspandite de-a lungul culoarului Rucar -Bran sa vanda produse facute de ei, in casa. Gasesti pe “botul” masinilor, sau pe alte tarabe improvizate, branza de burduf in coaja de brad, carnati afumati, siropuri naturale din muguri de brad, miere, dulceturi. N-ai cum sa le ignori existenta; acolo e musai sa opresti. E unul din locurile de belvedere ce ofera mai mult decat cele obisnuite pentru ca de acolo poti vedea, in acelasi timp, crestele Pietrei Craiului si Bucegilor. Alaturarea celor doua masive muntoase face peisajul coplesitor. Ochii iti aluneca roata dezmierdand departarile pana cand ajung de unde au plecat iar gandurile ti se lasa in voia coamelor muntoase. Extazul ar fi deplin daca n-ai observa in imediata apropiere un fapt ce te aduce rapid cu picioarele pe pamant.

La inceput nu realizezi ca ghemotoacele de lana expuse spre vanzare sunt catelusi. Unii dintre cei mai dragalasi, ciobanesti mioritici decazuti - fara voia lor - din mareata misiune de a deprinde, pe langa parintii lor, cum sa apere pana la ultima suflare avutul eventual viata stapanului si prietenului lor, omul. Vanzatorii nu cred sa fi fost ciobani. Ciobanii nu ar vinde copiii prietenilor lor.

Tinuti intr-o cutie de carton unde abia aveau loc sa stea, cu toata blanita lor pufoasa, pareau zgribuliti de frig si tristi. Noroc ca erau luati in brate din cand in cand. Lumea se uita la ei si-i puneau repede la loc, din cauza mirosului de excremente capatat din sederea in cutia aceea insalubra.

Incepe sa-mi sune in cap: “Puneti mana pe Vasilica ca sa aveti noroc tot anul !” si revad o scena cu un vanzatorul de noroc intalnit inainte de Anul Nou prin piata. Vasilica era un mielut slabut, insuficient dezvoltat pentru a fi despartit de mama lui si tarat pe strazi...

Sunt pui lipsiti de noroc, care suporta povara singurei lor vinovatii : dragalasenia.

Rasaritul meu

Parca mi-e foame de un rasarit...Deja?...abia am mancat.
Doar nu a trecut chiar asa de mult timp de asta vara. Si, ce? Trebuie sa fie vara ca sa ai un rasarit? Nu...dar vara e altfel: intra mai bine in mine. Nu doar prin ochi ci prin fiecare por al pielii dezgolite.
Hainele sunt in plus in ritualul meu cu soarele.
Eticheta: foto

Nazdravana

De Mos Nicolaie gasea in ghete dulciuri cu toate ca mereu era amenintata: daca nu esti cuminte, Mos Nicolaie o sa-ti aduca o nuielusa. Dulciuri primea si fara sa-i aduca Mos Nicolaie. Mereu primea dulciuri. Aproape se saturase de atatea dulciuri.
"Cum or fi nuielusele?"..."Of, de-ar veni odata Mos Nicolaie!..."

PA la tema propusa de Calin: "Bataia e rupta din rai"

Eticheta: PA-uri

Liderul

Locul lui era in sectie, in salopeta murdara de unsoare neagra de la strunguri, langa cei ca el, cu liceul terminat cu chiu cu vai la seral.
Numai ca el fusese baiat descurcaret. A dat din coate, a pus o vorba ici, una colo, a fost trimis la niste cursuri si iar a mai dat din coate...A ajuns lider de sindicat si a scapat de munca. Toata ziua statea in biroul lui - avea birou de sef de sindicat - si umbla imbracat numai la costum si cravata.

Tanarul inginer, fost student stralucit, repartizat dupa facultate in uzina, intra timid si ramase langa usa strangand cererea in mana.
"Liderul" i-a aruncat o privire piezisa in care se citea un soi de sila. Inginerul se privi pe haine de la gat in jos. S-o fi murdarit de ceva? Nu era nimic in neregula cu tinuta lui. Ridica ochii spre cel de la care astepta o semnatura pe cererea de obtinere a unei locuinte.
- Ce vrei domnule?, catadicsi liderul sa-l intrebe.
- Am venit cu cererea pentru casa...
- Poftim! incepu seful sindicatului. Nici n-a venit bine si vrea casa, domnul! Ba, tu stii cat am invatat eu ca sa ajung unde am ajuns?
Tanarul, spre norocul lui, nu stia. Altfel poate nu s-ar fi putut abtine si ar fi ras. N-ar mai fi pupat el semnatura.

Captivitate

Iesind pe veranda, zabovi putin ascunsa privirilor lui atrase intr-acolo ca pe niste linii de forta. Lui, camera ii paru deodata goala, vidata chiar. Dupa cateva clipa, femeia aparu de dupa perdeaua de iedera, si reveni langa el, cuibarindu-i-se la pieptul care se ridica de parca primise aer proaspat. Fericirea il surprinse intrebandu-se:
"Daca ar fi stat mai mult pe veranda, mi-ai fi putut lipsi mai mult?"

Text si foto: LePetitPrince

Eticheta: PA-uri

A Present For Your Blog

Draw s-a gandit sa ne premieze: A Present For Your Blog
Am multumit si am luat acasa cutia cea frumoasa.
(Daca nu eram LePetitPrince nu stiam ce e in cutie...asa stiu si nu mai trebuie sa o deschid).
Draw mi-a dat voie sa o daruiesc la randul meu.
Eu o daruiesc tuturor curiosilor.

Prajiturica

Aici am esenta. Bun. O sa o incorporez in compozitie pana la dizolvare dar va trebui sa am grija sa nu-si piarda taria. Esenta trebuie sa se simta la final, discret. Apoi amestec cu ingredientele alese pentru savoare pana se intrepatrund bine-bine. Dupa ce compozitia a crescut se toarna in forme. Si uite asa, dintr-un proverb, se ajunge la un PAverb.

Eticheta: PA-uri

Acusi, acusi...

Am pus de un PA, noi, PA-uritorii (fauritorii de PA uri)

Sigur ca da! Calin face iar militarie cu noi ...ne-a pus la treaba! Si noi, amaratii de noi, atat asteptam! Bolnavi ce suntem! Cel putin eu, ce sa o mai dau cotita, atat asteptam!
Peste sufletul imbracat in blues jeans am tras repede halatul cu buzunarele doldora de PA-uri. Pai n-am incotro, te pui cu instigatorul la PA-uri?
A naibii nascocire si PA-ul asta ramificat...ca si gimnastul meu.
Si marele maestru lanseaza: pe locuri, fiti gata, start: "Am nimerit in plina nebunie"
Gabi adauga: "Depărtarea de realitate se poate face încet, folosind rotiţele fără zimţi". Eu lipesc: "Oratorul stia foarte bine ce are de facut"si apoi "Il simteam incordat ca pe o fiara inainte de atac atunci cand, simtind ca multimea s-a potolit si il asculta suficient de atenta, pregati asaltul final asupra constiintelor"
De acum trebuie sa pregatesc finalul ca-s mai mult de 50 de cuvinte...noroc ca l-am prevazut de cand am lipit prima propozitie...altfel cum?
Si pentru ca il simpatizez foarte mult pe Fisic, il bag si pe el in portie. Si gata, PA-ul e conturat, il finalizez mintenas...

Stapanul rotitelor
Am nimerit in plina nebunie. Depărtarea de realitate se poate face încet, folosind rotiţele fără zimţi. Oratorul stia foarte bine ce are de facut. Il simteam incordat ca pe o fiara inainte de atac atunci cand, simtind ca multimea s-a potolit si il asculta suficient de atenta, pregati asaltul final asupra constiintelor. Se simtea stapanul rotitelor din mintea fiecaruia. In coltul opus al pietei, Fisic, o piticanie de om de un metru cincizeci, striga in gura mare ceva; nu intelegeam decat ca oferea ceva. Privesc spre orator si il vad cum trece de la extaz la agonie pe masura ce multimea ii intoarce spatele si migreaza spre Fisic. Aud intr-un tarziu si cuvantul care a declansat interesul subit al multimii: "gratis".

Eticheta: PA-uri

g h i c i t o a r e

Ce credeti ca am facut azi dimineata?
Indiciu: priviti copacelul din fotografie

Liliac alb

Autor: LePetitPrince

Poet de-as fi sau as fi zeu
Ti-as presara in drum mereu
Petale candide si cantatoare
Miresme dulci, imbietoare.

As zdrobi roua cea culeasa-n zori
Pe fruntea ce iti arde adeseori,
Pe buze ti-as strivi zemoasa mura
Culoarea ei acolo sa-ti ramana.

Si liliac incaruntit in primavara
L-as impleti in strune de vioara
Sa-ti cheme tineretea iara.

Eticheta: poezii
Tags: liliac, miresme, roua, zori, primavara, vioara, petale, cantatoare, mura, incaruntit, poet, zeu

Suflet in blue jeans

Autor: LePetitPrince
5 aug 2007

Mereu in blugi, cu pletele rebele
"Taieste clipa" ne aminteai la toti
Acum traim doar clipa de durere
Cand tu ne-ai parasit, iubite moţ.
Stiu ca ne vezi cum ne-adunam plangand
Cand tu ai vrea sa ne auzi razand
Dar lasa-i doar o clipa pe ai tai amici
Sa strige cu durere: "Sfarsitul e aici!"

Sufletul imi este imbracat in blue jeans
Asa a fost, asa va si ramane
Mi-am lustruit bombeul inadins
Ca sa pasesc atent prin lume.
Iar daca am ramas putin pe ganduri
Si tot intreb:"DE CE?" cu blue jandarm plangand
Raspunsul l-am gasit scriind aceste randuri

Raspunsul este simplu: "IS BLOWING IN THE WIND!"

Eticheta: poezii
Tags: blugi, rebele, traieste clipa, durere, mot, bombeul, inadins, blue jandarm, blue jeans, blowing in the wind

Alte ierni

Ne aruncam in masina oameni si bocanci inghesuiti, schiurile mai lipseau pe mijloc sau in lungul scaunelor asa cum le puneam inainte de a avea portbagajul de sus.
Drumul spre munte...Bocancii necheaza nerabdatori sa simta zapada ...ah! scartaitul zapezii sub talpi!...
Cu voie buna, inainte! Pe bancheta din spate omul cu chitara abia are loc dar cum el e sufletul ceilalti se strang...gata, acordurile se rostogolesc rotund inca inainte de iesirea din oras...Phoenix! sigur ca da, cum altfel, menestrelul iubeste si canta, in primul rand, Phoenix...incepe un cantec, ne alaturam la refren, trece fara pauza de la un cantec la altul, le stim pe toate si cantam cu el, el e Nicu Covaci al nostru si, ca de obicei, traieste actul artistic admirabil de parca ar fi pe cea mai prestigioasa scena, nu pe bancheta din spate a unei masini ce inghite kilometri.
Menestrelul trece de la cantec la poezie si recita cu intensitate maxima; se epuizeaza strigand cu forta: "Sunt cel mai frumoas din orasul acesta!"si continua cu alte modulatii in voce pana la finalul poeziei, apoi, iarasi, cu aplomb: "Sunt tanar doamna, tanar!" si vocea puternica si cu timbru placut seamana atat de mult cu a lui Pittis incat o umbra imi trece peste suflet...o inlatur intrerupand poezia ... incep a canta vesel cum facea el: "Cand eram flacau la mamaaaa... hei!... ce ploaie si ce vaaaaaant!" si menestrelul prinde tonul si avalansa de cantece se rostogoleste iar..."ma lustruisem, ma lustruisem, ma lustruisem pe bombeu...paseam atent, paseam atent, paseam atent... sa nu ma sparg!"...si fiecare por al fiintei plesneste de incantare cand rotunjim buzele pe textul cantecului ...nu terminam bine si se aud alte acorduri pe care le recunoastem imediat, atat ne trebuie, sarim pe noua piesa: ..."like a rolling stooooone" ne avantam putin pe firul piesei dar repede menestrelul schimba, cantand: "sunt un frate tanar"..." care crede in dreptate"...raspundem in cor si iarasi ne infasuram in cantecele tale, Moţule...poate zambesti acolo in ceruri ...avem scantei in ochi si inimi curate, suntem fara doar si poate vinovatii fara vina... suntem... mult! Cineva n-are de lucru si ne aminteste ca vine ea ziua de luni ....oho!...si ca la un semnal incepem sa cantam acelasi refren: "Viata-i complicaaaaata!"...dar..."Nu-i nimic, asta e!" Omul cu chitara se dovedeste neobosit si ne canta Beatles iar noi amutim...ne smulge apoi din visare incepand sa recite repede-repede, abia il urmarim:

"Si te-astept cu trei garoafe
si te-astept cu trei idei
si in par am trei agrafe
si in ochi am trei scantei
o garoafa pentru soare
o garoafa pentru ritm
o garoafa care moare
si-o garoafa...din senin
si te-astept cu trei agrafe
si te-astept cu trei idei
si te-astept cu o garoafa
si in ochi am trei scantei
o scanteie pentru soare
o agrafa pentru ritm
o idee care moare
si-o scanteie din senin
si te-astept cu o agrafa
si te-astept cu o idee
si te-astept fara garoafa
si in ochi AM O SCANTEIEEEEE!"

...Si chiar are...eu, la fel!
Privim pe geam surprinsi: "Deja am ajuns?"
...Ce alb e totul...ca uitarea.

Noi si luna

Text si foto de: LePetitPrince

Imi pare mangaierea lunii
o sfanta rugaciune catre zei
pe care, adunati la foc, strabunii
o inalta, cautand un sfant temei.

E luna plina atat de luminata
si buna...
N-o privesc doar pentru mine
Ma uit la ea o data si inca o data:
O data pentru mine, o data pentru tine.


Etichete: Foto, Poezii
Tags: luna, strabunii, zei, rugaciune, temei, foc, sfant

Taceri

T aci cand te-ntreb de ce ne moare luna
A tunci cand noaptea o ascunde des,
C redeam ca o s-o vad intotdeauna,
Era firesc, mi-ai spus, si-am inteles.
R aman acum si recompun in noapte
I nca lumina lunii noastre moarte.

Eticheta: poezii

Luna

...spre dimineata

foto: LePetitPrince
Tag: luna

Doar iubire

Autor: LePetitPrince
Iubirea pentru tine
ma arde rau pe suflet,
ma-mprastie, m-aduna,
ma prinde, sus, de cer.

Iubirea pentru tine
impinge inspre buze
un zambet trist si singur
cu gust coclit, de fier.

Iubirea pentru tine
tiveste zari cu aur
si nopti cu luna plina
cuprinde in mister.

Iubirea pentru tine
e fiinta prea plapanda
sa poata sa priceapa
privirea rea, de-otel.

Iubirea pentru tine
cauta alinare
in vise-nselatoare
in rai si-n efemer.

Eticheta: poezii
Tags: iubire, mister, alinare, rea, otel, efemer, vise, plapanda, buze, zambet

Condamnare

Autor: LePetitPrince

Condamnata-n veci la stele

Ori la lunecoasa luna,

Sfidand soarele prin gene

Il port vesnic pe retina.

Intorc ganduri spre visare

(imi place cu capu-n nori)

Fara nicio amanare,

negresit, doresc sa zbor.

Peste crestele semete,

Ma intrec la zbor cu vulturi,

Surazand le dau binete,

Muntilor batuti de vanturi.

Indraznesc sa trec prin timpuri,

Duc cu mine-un dor si-un gand,

Slobozesc valuri de visuri,

Intre ceruri si pamant.

Dor de stele

Autor: LePetitPrince
Patrunzand in poezie intorc fata de la voi
Muzele vor sa ma stie si ma cheama inapoi
Ma petrec prin galaxie luand stelele la rand
Le sarut pe fiecare si nu stiu de rad sau plang.

In cuvinte aduc vapaia visurilor lor de stele
Le golesc cu lacomie si ma umplu iar de ele
Un gol las in intuneric stralucirea lor e-n mine
Si nu am a spune inca de mi-e rau sau de mi-e bine

Cuvintele sunt in mine inca ma tin in robie
Zbaterea lor dulce este si amara la un loc
Din pulberi fine de stele un prea plin de poezie
N-ar iesi fum niciodata daca nu ar fi si foc.

Eticheta: poezii
Tags: dor de stele, cuvinte, vapaia, lacome, golesc, ntuneric, poezie, robie, fum, foc, pulberi, rad, plang, gol, stralucire

Naivul de Romania

Autor:LePetitPrince

Naivitatea lui merge mana in mana cu optimismul. Proclama sus si tare: speranta nu moare niciodata - si isi continua existenta cu evlavie. Caci naivul de Romania e de cele mai multe ori un evlavios notoriu. Se roaga si se inchina cu frecventa cu care altii isi ridica banii din cont.

Eticheta: Pa-uri
Tags: naivitate, optimism, speranta, evlavie, bani, cont

Reclama la hartia igienica

Autor: LePetitPrince

" Hartia mea e cea mai buna. Daca nu-ti place sterge-te la cur cu ea!"

Nota: Daca cineva doreste o reclama la fel de geniala pentru produsul sau, sa spuna.

A venit toamna, am schimbat haina

Am schimbat aspectul blogului. Ma cam saturasem de cel vechi si de fonturi ingrosate.
Era un blog cam tampitel. Barem acum ca sa ajungi la concluzia asta ...trebuie sa citesti.

O zi mai cu Moţ

Azi mi-am amintit ca Florian Pittis s-a nascut pe 4 octombrie.
Apoi mi l-am imaginat asa cum isi facea aparitia si mi-am amintit exact vocea lui, tonalitatea si timbrul aparte. M-am intrebat care e motivul cel mai puternic al atasamentului meu fata de el. Am gasit, lasand la o parte o gramada de alte motive: daruirea. Traia foarte intens pentru ca nu stia sa traiasca altfel. Si nu voia nimic pentru el.
5 august 2007 a fost pentru mine o zi trista. Atunci ne-a parasit. Mi-a parut foarte rau. Uneori imi exteriorizez parerile de rau scriind poezii. In urma acelei zile triste a ramas o poezie pe care am scris-o atunci pe nerasuflate.

Mereu in blugi, cu pletele rebele
"Taieste clipa" ne aminteai la toti
Acum traim doar clipa de durere
Cand tu ne-ai parasit, iubite moţ.
Stiu ca ne vezi cum ne-adunam plangand
Cand tu ai vrea sa ne auzi razand
Dar lasa-i doar o clipa pe ai tai amici
Sa strige cu durere: "Sfarsitul e aici!"

Sufletul imi e imbracat in blue jeans
Asa a fost, asa va si ramane
Mi-am lustruit bombeul inadins
Ca sa pasesc atent prin lume.
Iar daca am ramas putin pe ganduri
Si tot intreb:"DE CE?" cu blue jandarm plangand
Raspunsul l-am gasit scriind aceste randuri.
Raspunsul este simplu: "IS BLOWING IN THE WIND!"
Eticheta: poezii, alte texte
Tags: Florian Pittis, traieste clipa, blue jeans, blowing in the wind

Eu, Gâgă

Ce am mai descoperit eu cand sunt Gâgă:

"franc" are legatura cu francezii - ma refer la cuvantul din constructia "a spune franc"
"gandac" are legatura cu "a gandi"...ASADAR GANDACII GANDESC!...si...se trag din daci.

Nota: am revenit la postarea mea de Gâgă ca sa spun ca dupa un timp de la publicarea ei am gasit "profunzimile" printre perlele care circula pe mailuri (acele mailuri care se trimit de aia care nu au ce face la serviciu). Chestia e ca nu eu am bagat-o in circuit; cineva a luat-o de pe blogul meu. Exista "vampiri " care se ocupa cu sugerea fiecarui strop de creativitate. Daca fac si bani din ce aduna de pe la altii sa le stea in gat! Am zis!

Eticheta: scurte da' profunde

Lacrimile trandafirului

Cand florile infloresc si se lafaie in soare in toata spendoarea lor toata lumea le observa de departe. Apropiindu-ne de ele ne bucuram si mai mult ochii: le vedem si bobocii. Uneori le observam chiar si atunci cand s-au vestejit. Insa cand petalele se dezlipesc din corola si cad pe asfalt, una cate una, calcam pe ele.


text si foto: LePetitPrince

Etichete: PA-uri, Alte texte, Foto
Tags: petalele, corola, lacrimile trandafirului

Firesc

Cand se privea in oglinda vedea un chip frumos dar marcat de trecerea anilor.
Cand urca scarile obosea. Inima ii batea sa-i sparga pieptul.
Glumea cu ea insasi, in gand: "inimoasa, deh!"
Si se prindea de bratul lui, firesc, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.
El ii cobora mana de pe brat, si o apuca de mana, firesc, ca in plimbarile lor prin parc.
Uneori o vedea imbujorata de efort si ii spunea:
-Cum poti sa ramai asa de frumoasa mereu?
Intr-o zi inima ei a cedat si ea a plecat, firesc, asa cum traise.
El a suferit o vreme dar mai tarziu si-a continuat viata, firesc, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.

Etichete: Alte texte, PA-uri

Computerul - un drog periculos

Desenul lui Draw, o desenatoare excelenta, spune mult.
E aici.

PA la tema: Unde dai si unde crapa

Romantism

In linistea noptii de dupa o zi fierbinte de vara se auzeau doar greierii sfaraind ca pe o plita incinsa. El si ea, asezatii unul lang altul, sprijina bolta instelata cu pupilele dilatate de intuneric. El ii povesteste despre planete si constelatii. Ea il asculta, impresionata.
- Uite, iubito, stelele sclipesc doar pentru noi. Acolo, vezi? E carul mare si dincolo carul mic. Mi-ar placea sa ne plimbam impreuna pe calea lactee.
- Si mie, iubitule! Ar fi asa minunat... mai ales cu masina! Fiindca veni vorba, ce masina ai?

Traseul painii

- Crapelnita! zise si arunca pe masa o paine mare si rotunda cu un miros atat de imbietor incat privirile celor cinci copii se lipira instantaneu de ea. Nu pentru mult timp. Reprimandu-si pofta, privirile tuturor se mutara ca la un semnal spre un colt al incaperii, unde, pe un fotoliu cu marginile rupte motaia cu capul in piept un batran. Ritualul mesei impunea ca "al batran" sa imparta bucatele si abia apoi sa se apuce de mancat. Un bot de fetita cu ochii ce pareau mai mari din cauza fetei slabe se duse pana la el si incepu sa-l traga de maneca stinghera ca o zi de duminica. Mosul nu simtea nimic de parca isi incheiase socotelile cu lumea.
Salvarea nu intarzie sa apara odata cu vorbele aducatorului painii:
-Luati si crapati, ce va uitati ca mortu' la lumanare? Si lua el insusi o bucata si infuleca caznindu-se sa-si aminteasca de unde spunea frate-sau , fantanarul, ca a capatat-o. Fantanarul, om bun, si fara copii, i-o daduse lui.

Nota: acestea sunt textele mele pentru concursul de PAverbe, etapa cu tema "Unde dai si unde crapa"
Tags: PAverbe, crapa, sfaraind, pupilele, crapelnita, stinghera, aducatorul, fantanarul, capatat-o
Etichete: PA-uri, Alte texte

PA la tema: "Mâta blanda zgarie rau!"

PA-ul meu pentru aceasta etapa se numeste "Avertisment"

Pe ecran, o premiera. O poveste duioasa de dragoste. Lacrimogena.
In sala oamenii respira toti in acelasi timp - cand respira.
The end...ecranul aproape se intuneca, oamenii dau sa se ridice de pe fotolii cand... ecranul se lumineaza din nou. Apare o pisica frumoasa cu o privire blanda si dragastoasa. Si un text: "Mâta blanda zgarie rau!". Spectatorii sunt nedumeriti. Nu-nteleg ce cauta mâta pe ecran. Autorul scenariului are pe fata un zambet trist. El stie.

Etichete: Alte texte, PA-uri
Tags: Avertisment, ecran, premiera, lacrimogena, the end, mâta, zgarie

Am fost jefuiiiiit!

Foto si text de: LepetitPrince

Sunt suparat. Foarte suparat.
Mi-a disparut osul preferat.
Am fost prost si nu l-am mancat.
L-am ascuns; l-am pus la pastrat.
Sufar. Am fost furat!


Tags: Osul preferat, am fost furat, am fost jefuiiiiit!

Eticheta: jucarele

Poezii-jucarii - autor: LePetitPrince

Orar

ora 8.00 - check-in
Asteapta, acum vin!
ora 10 - zbor
Ah, cat imi e de dor!
Ora 22.00 sosire!
Aici sunt, iubire!

Mata speriata

Umbla cu mâta-n sac
fara sa recunoasca.
L-au prins si l-au somat
din drum sa se opreasca.
- Ce ai domnule-n sac?
- In sac am doar spanac!
- Spanacul face miau?
-Eu n-aud nici un miau
Si nu vreau sa mai stau.
Pierd timpul de prisos!
- Aseaza sacul jos!
Ce sa faca " saracu"
Cu grija lasa sacu'
sa nu strice "spanacu".
Unul, mai nevricos, sacul a rasturnat
Mâta-n aer saltata cam rau s-a speriat
Si dintr-o saritura, pe nas l-a zgariat.
Caci:
Blanda este pisica si tine la stapin
Dar cand e speriata nervii nu o mai tin!

Samburel
( pe aceasta am scris-o mai demult)
Obraji bucalati,
Ochisori mirati,
Gurita cascata,
Fiinta preacurata.
Intrebari pe buze:
"-Ce-s acelea Muze?
Un fel de meduze?"
"-Da' aceia zimti?"
"-Nu-i bine sa minti?"
"- De ce melcul doarme?
Fiindca are coarne?"
"Cand ma fac eu mare?
Cand ajung la soare?"

Eticheta: jucarele

Barbatie inaripata

De educatia spartana aflasem cu infrigurare in vremea copilariei (regulile privind ordinea si disciplina pe care trebuia sa le respect erau floare la ureche). Mai tarziu am aflat de Batalia de la Termopile si de eroul ei, Leonidas. M-am aflat pentru cateva minute pe locul legendarei batalii unde spartanii condusi de Leonidas au tinut piept numeroasei armate persane impresionand lumea antica si moderna cu vitejia lor. Posteritatea a dedicat faptelor petrecute in anul 480 i.e. n. un monument.





In apropiere se afla un alt monument, inchinat barbatiei. Se spune ca la cererea persilor de a preda armele Leonidas ar fi raspuns cu o replica devenita celebra: "Veniti si luati-le!".
Unii spun ca in loc de arme le-ar fi oferit altceva iar monumentul are legatura cu ce le-a oferit...e o legenda neoficiala, poate o scorneala pentru a starni interes celor insensibili la istorie.



Photos by LePetitPrince

Tags: Leonidas, Termopile, monument

Arat eu a pisica care zgaraie rau?

Cica PISICA BLANDA ZGARAIE RAU...(s-au facut si concursuri pe tema asta!)
Dar nu este deloc adevaaaat! Arat eu a pisica care zgaraie rau?
Eticheta: jucarele

Urma

La un moment dat am facut aceasta fotografie. Poate imi placea cum se strecoara soarele pe langa draperie.
Acum vreau s-o daruiesc, cu mare drag, unui cuplu frumos: Cris si Geanina.
Umpleti paharele cu bucuria revederii si goliti-le in linistea unei seri de toamna blanda.
Apoi... stiti voi mai bine ce aveti de facut!

Etapa "imbatatoare" a concursului de PA-uri

Iata si PA-urile cu care am concurat la tema cu berea dupa vin sau... invers, nu mai stiu, stie Calin:

Nepotrivire
El: ajuns la maturitate, se transforma dintr-un tinerel sprintar si dulce intr-un adult viguros dar cam acru de felul lui.
Ea: blonda, uneori bruna, subtirica, avea un "ce" al ei, numai ai ei: un miros amarui.
Nu mergeau impreuna. Nu se potriveau.

Chefliu
Petrecaretii au o zicere: vinul dupa bere e placere, berea dupa vin e un chin.
Asadar, vinul, care auzise zicerea si tinea la Chefliu, caci Chefliu era cel care il aprecia in mod deosebit, astepta resemnat sa-i vina randul, dupa bere. Si ii venea intotdeauna. Chefliu tinea la bautura.

Betivul
Ii da cu bere, ii da cu vin
Ca sa dispara orisice chin.
Ii da cu vin apoi cu bere
Cautatorul de placere.
Vin dupa vin, vin dupa bere
Bere dupa bere, bere dupa vin,
Ca e placere, ca e doar chin
La el nu conteaza,
Nu ii cauzeaza.

Etichete: PA-uri, Alte texte

Unui betiv - epigrama

Bautura il atrage
Din ea nu lasa nici strop
Daca vine si-un potop
El tot la masea ii trage.

Politete sau ipocrizie?

Pe neasteptate de sub o masina iesi un catelandru negru-negru. Cine stie ce i se nazarise ca deodata se puse pe latrat si alergand taie calea coanei Filofteia. „Negru ca dreacu!” zise, facandu-si trei cruci mari si pleca mai departe spre statia de tramvai.
In statie o intalni pe fosta ei vecina, Aglae. Se pusera pe sporovait; Aglae, neatenta la convorbire, parea preocupata de ceva. Se tot uita in jur. Deodata chipul i se lumina. Patrupedul ei iubit aparu si se cuibari la picioarele ei. Era chiar cainele cel negru care o speriase pe Filofteia.
Aglae il ridica in brate si incepu sa-l dezmierde. Filofteia isi compuse un zambet afectuos si mangaie si ea blanita cea neagra, in timp ce, cu glasul plin de dulceata, spuse: „Ce cutu frumooooos!"

Eticheta: PA-uri
Tags: politete, ipocrizie, neasteptate, catelandru, nazarise, latrat, Filofteia, dreacu, Aglae, sporovait, patrupedul, compuse, mangaie, cutu

Inginerii artisti

Autor: LePetitPrince

Ca sa faci 2 km de astfel de punte - cel mai lung pod suspendat cu cabluri din lume- nu stiu daca trebuie sa fii urmasul lui Heracle dar in mod sigur trebuie sa ai o minte sclipitoare. Si simt artistic. Podul e monumental si inginerii greci merita felicitari.

Jucausii

Autor: LePetitPrince

Tare-s jucausi nourasii...aici sunt pe cale sa ia forma podului...( Rion-Antirion care leaga Peloponezul de continent)

Culoarea

Nourasul plutea pe deasupra pamantului aproape copiind forma continentelor. Pamantul se umfla in pene: isi vedea imaginea proiectata pe cer. Dar nourasului ii placea mai mult culoarea marii: semana cu a cerului. Si s-a umplut de culoarea ei. Pamantul s-a revoltat ca nourasul nu e maro-brun ca el ci albastru ca marea. S-a incruntat si i-a spus nourasului: ori iti schimbi culoarea acum, pe data, ori...dispari de deasupra mea!
"Raiul e in cer si iadul in adancul pamantului" spuse nourasul si disparu contopindu-se cu cerul.

Eticheta: PA-uri
Tags: nourasul, copiind, forma, umfla, pene, umplut, culoarea, revoltat, raiul, cer, iadul, contopindu-se

Etapa cu tema: nu tot ce zboara se mananca

Nota: am scris textele de mai jos pentru concursul de PAverbe etapa cu tema "nu tot ce zboara se mananca"

Maestru si discipol

- Nea Brutule, 'mneata stii cum vine vorba ca nu tot ce zboara se mananca?
- Ia fii atent la mine! zise cel intrebat. Si incepu cu emfaza:
- Rata zboara?
- Zboara!
- Se mananca?
- Se mananca!
- Gasca zboara?
- Zboara!
- Se mananca?
- Se mananca!
- Avionul zboara?
- Zboara! raspunse si chipul i se lumina ...Va sa zica avionul zboara da' nu se mananca!
O fi nea Brutu baiat destept dar nici el nu e prost de vreme ce pricepuse asa de repede.

Sarbatoare populara
(PAPamflet)

Dupa obiceiul de acum cunoscut de a se atarna de gatul poporului, se infiinta la serbarea anuala a Soriciul. Erau adunati acolo multi oameni dornici de a fi unii cu altii sau de a-si ostoi setea cu o cana de must dulce oprit din fermentat numa' bun de baut rece dupa o bucata zdravana de sorici proaspat si sarat.
Impartind zambete si strangand maini in dreapta si-n stanga raspundea fiecaruia dupa caz: prieteneste sau ripostand inspirat cu cea mai potrivita replica (de istet e istet). Incerca din rasputeri sa-si transmita mesajul: sunt cu voi, sunt simpatic, inteligent si fermecator si trebuie sa ma votati.
La despartire le spuse: "Sa traiti bine!" apasat si raspicat de parca cei prezenti n-ar fi vrut. Apoi arunca o privire generala, ca de vultur, altfel de un albastru frumos.
Acum, la drept vorbind, nu prea conta ce spune si ce face; gloata stia deja ca nu tot ce zboara se mananca.

Etichete: Alte texte, PA-uri

Eu, Gâgă...sau emanatii din putul gandirii

Femeile nesuferite sunt mai nesuferite decat barbatii nesuferiti. Punct.

M-am surprins gandind astfel cand am vazut o tipa de vreo 40-50 de ani infipta in niste pantaloni trei sferturi, de fapt erau niste pantaloni lungi care-i ramasesera mici, tunsa scurt, cu o figura acra de bestie mirata...
Poate era o femeie cumsecade dar atunci cand am vazut-o m-am intrebat: oare a fost vreodata femeie? As fi desenat-o daca as fi avut talent la desen... asa ca Draw

Eticheta: Alte texte

Inca doua

Ieri mi-am petrecut ziua cu ardelenii mei cei mai dragi.
Era cam frig si cum am stat mai mult prin curte mi-am varat mainile in buzunare. Odata cu acest gest, de un firesc absolut, mi-am amintit niste vorbe impinse de scurgerea timpului prin cine stie ce ungher de memorie: "No, ui la ei cum stau cu manurile in jep cand ii atata de lucru!"

Si tot ieri, cand cineva isi arata cureaua pe care abia si-o cumparase, m-am trezit ca-i spun: "Esti falos ca ai bracinar nou!"

Pe "falos" il aveam deja in lista dar "bracinar" nu aveam si tare m-am bucurat ca am mai facut rost de-un cuvant. Nimeni nu stia de ce am exclamat cu bucurie: bracinar! Dupa care am disparut repede cautand ceva de scris ca sa am siguranta ca atunci cand ajung acasa il trec in lista.
Cred ca daca as sta o vreme in satul bunicilor as regasi multe din cuvintele ramase in casa lor. Chiar daca casa are acum termopane si peste drum e un "market".

Camuflaj

Pseudonimul nu inseamna ca iti pierzi identitatea. Dimpotriva, e un bun camuflaj care iti permite pastrarea identitatii nedorind sa te adaptezi cerintelor lumii exterioare. Lumea exterioara nu prea viseaza. Lumea exterioara te crede slab(a) daca faci versuri. Lumea exterioara va spune ca esti vulnerabil(a) si va actiona fata de tine in consecinta daca ii spui ca ai pastrat copilul din tine.
Pseudonimul meu e o declaratie: am un personaj favorit, Le Petit Prince, eroul lui Antoine de Saint-Exupery.

Retina

Nota: se intampla un concurs de proza arhiscurta, aici: http://calinhera.wordpress.com. Am intrat si eu ceva mai tarziu, cu textul de mai jos. Textele se trimit pe adresa de mail ticoros@yahoo.com si apoi sunt publicate pe blogul lui Calin. Succes la semanat PA-uri!

Retina
Am scris acest text pentru concursul de PAverbe, etapa cu tema "ochii care nu se vad se uita".

Nu mancase nimic toata ziua. Ii era foame, atat de foame incat mintea ii coboara in stomac. Ducea tacamul la gura automat. Era franta de oboseala. Isi tinea cu greutate pleoapele deschise. La intervale tot mai dese ii cadeau grele peste ochi si se ridicau tot mai incet. El o privea dar nu-i vedea decat cuta dintre sprancene. Nu o uratea defel, ba dimpotriva. De multe ori, peste zi, departe de el, ii venea in minte o intrebare: daca el va cauta intr-o zi in alti ochi? Doar ochii care nu se vad...nu-si termina gandul de parca daca l-ar fi dus la capat s-ar fi putut adeveri.
Ce nu stia ea era ca el, de cate ori voia s-o vada, se uita in oglinda.
Ochii lui aveau intipariti pe retina imaginea ei.

Etichete: PA-uri, Alte texte
Tags: PAverbe, retina, foame, mintea, stomac, tacam, gura, automat, franta, oboseala, greutate, pleoape, intervale, cuta, sprancene, uratea, defel, dimpotriva, capat, adeveri, oglinda

Suflet pasare

Autor foto si text:LePetitPrince

Prea des adun in ochi lumina, zambet soare,
Prea des simt greu cum ma strivesc petale,
Prea des doresc sa zbor, stiu ca nu-i greu
Incerc mereu, mereu, mereu.

Tags: suflet pasare, ochi lumina, petale, mereu
Etichete: Poezii, Foto

Iubirea de-o vara

Autor: LePetitPrince

Spunea un baiat unei fete frumoase intr-o vara:
"Frumoaso, iubirea de-o vara tine pan' la gara
sa nu crezi ca ne vom revedea!"
Asa spunea.
Dar nu s-a tinut de cuvant
Si,
Dupa multi ani impreuna
Ii spune surazand:
Iubirea de o vara, de-o toamna, de un an,
Frumoasa si nebuna ca o rapire pe un cal balan,
Iubirea care curge din primaveri in ierni
Este iubirea in care nu obosesti sa speri.

Eticheta: poezii
Tags: baiat, cuvant, ani, iubirea, vara, gara, cal, balan, toamna, an, froasa, nebuna, rapire

Contopire

El uscat si brun. Ea blonda si planturoasa. Lasandu-se usor pe spate si rasfirandu-si gratios bratele, abandonata in puterea lui. El aplecat cu totul asupra ei tandru si obraznic - pe alocuri.


Autor: LePetitPrince

Cum iti asterni n u asa dormi

Cica cum iti asterni asa dormi...aiurea!
Iti asezi frumos pernuta, cearceaful, plapumioara cea moale, te asezi in pozitia favorita, oftezi multumit ca ai ajuns in sfarsit in pat si cand sa inchizi ochii vine unu' si-ti trage cearceaful de sub tine si te impinge jos din pat urland ca sa zici mersi ca nu toarna si o galeata de apa rece pe tine.
Mersi!...Dobitocule!

Eticheta: PA-uri
Tags: pernuta, plapumioara, pat, cearceaful, galeata, mersi, dobitocule

Compromisul de a fi roman

Autor: LePetitPrince
Printre primele lucruri invatate la scoala a fost sa ne iubim tara. Ca ea e frumoasa si bogata, ca multi au ravnit la bogatiile ei, ca stramosii nostri cei viteji au aparat-o cu pretul vietii, ca-n patria nostra multe silve sunt.
Am crescut iubind-o, si, dupa exemplul stramosilor, ardeam de dorinta de a o apara si eu - chiar si cu pretul vietii. Numai ca pana sa ajung s-o apar a trebuit sa ma apar pe mine de ea. Sa-mi dezvolt rezistenta la agresiunile ei.
La apa infectata care-mi vine pe teava de la chiuveta.
La praful care-mi intra pe fereastra cand, culmea, doresc sa-mi aerisesc locuinta.
La gropile, noroiul, mizeria strazilor.
La scuipaturile, imbrancelile, mirosul din mijloacele de transport.
In casa ta depinde de tine sa traiesti. Odata ce iesi pe strada te conectezi fara drept de apel la modul cum inteleg ceilalti sa traiasca: cu bun simt sau fara.
Unii conationali si-au facut o Romanie numai a lor. Cu scoli, gradinite, banci, magazine, restaurante, terenuri de sport si piscine. Nu mai e nevoie sa se amestece cu cei multi. Te intrebi prostit cu ce sunt ei mai buni decat tine si–ti dai seama ca nu ai nici o sansa sa traiesti civilizat in tara ta. Daca vrei sa ramai in tara ta trebuie sa accepti compromis dupa compromis, sa inchizi ochii la tot ce nu-ti convine si sa mergi mai departe pe strazi desfundate printre gunoaie si caini vagabonzi. Si neaparat, sa te consideri european.

Chiar asa, zau!

Cititi ce scrie cu galben cu litere mici ( mariti poza dand click pe ea).
E genul de mesaj care prinde la grataristii uichendari.
Felicitari autorului!

Etichete: Alte texte, Mediu

Soldat ranit

Autor: LePetitPrince
Miroase a fum, miroase a foc
mi-e dor de foi de busuioc
miroase a chin - miros de vin
de-amare frunze de pelin
strang de un steag
murdar de alb
scos ud si rosu de la piept
scap si de ea casca cea grea
casca cu gaura de glont
glont ca un clont - clont de-otel
imi pleaca sufletul cu el
m-arunc pe jos fara folos
ma duc in jos.

Etichete: poezii
Tags: fum, foc, busuioc, pelin, alb, clont, otel, sufletul, casca, jos, folos, chin, dor